Din secretele meseriei. De ce se trateaza cu var iazurile de crap ?

---

Auzim de multe ori de la unii bagatori in seama: ” Ai probleme cu pestele, frate…baga var. Ai probleme cu apa din iaz, frate…baga var.”

---

Ce fel de var sa bagi, cat var sa bagi, cum sa-l bagi, cand sa-l bagi, in ce mod sa-l bagi, de ce sa-l bagi…nimeni din cei care iti dau tie sfaturi, nu prea stie.

---

 Dar ei stiu una si buna…” baga var ! ” .

---

Astazi am sa devoalez putin secretele folosirii varului in bazinele piscicole.

---

Foarte important: Consultati intotdeauna un specialist piscicol inainte de a va apuca sa faceti tratamente cu var in balta dumneavoastra. Va poate feri de multe neplaceri ulterioare.

---

---

Pentu intretinerea in stare buna a iazurilor se practica imprastierea de var nestins CaO sau de var stins Ca(OH)_2.

---

Oxidul de calciu (varul nestins)

---

Oxidul de calciu (varul nestins, varul ars) se prezintă sub formă de pulbere de culoare albă, care cu apa reacționează energic, efervescent cu degajare de căldură formându-se hidroxid de calciu (varul stins).

CaO + H₂O —> Ca(OH)₂ 

---

Oxidul de calciu se obține prin tratarea termică (arderea) la 800 °C a calcarului (carbonatul de calciu) cu eliberare de dioxid de carbon.

CaCO3 —> CaO  + CO₂

---

Hidroxidul de calciu (varul stins)

---

Hidroxidul de calciu (cunoscut si sub numele de var stins) este o pulbere albă și se obține în urma reacției dintre varul nestins (oxidul de calciu) și apa.

CaO + H₂O —> Ca (OH)₂ 

---

MARE ATENTIE :

Varul calcinat și cel stins este caustic, având o reacție puternic alcalină (valoare pH 12–13), astfel că se impune evitarea contactului cu pielea și cu ochii.

---

Varul stins, sub actiunea CO₂  din aer se va transforma in carbonat de calciu CaCO₃  care trebuie aplicat dupa anumite norme in fiecare an.

---

Sa aplica amendamente cu var in urmatoarele conditii:

---

-cand pH-ul apei este prea scazut

---

-cand rezervele alcaline sunt mici

---

-cand fundul bazinului este acoperit cu un strat gros de namol

---

-cand bazinul nu este vidat cu regularitate in fiecare iarna

---

-cand apare pericolul aparitiei unei boli contagioase

---

Un piscicultor cu experienta stie ca prezenta anumitor plante acvatice indica o apa bogata sau saraca in calciu.

---

Prezenta rogozului (Carex acuta), coada calului (Equisetum), Sphagnum etc va indica o apa saraca in calciu.

---

Prezenta ciumei apei (Elodea canadensis) si Chara va indica o apa bogata in calciu.

---

O apa saraca in calciu  va fi caracterizata si prin lipsa molustelor.

---

Varul are urmatoarele proprietati:

---

-amelioreaza structura fizica a solului

---

-sporeste cantitativ si calitativ planctonul

---

-mareste productivitatea iazurilor

---

-dezinfecteaza

---

Actiunea varului se prelungeste si in urmatorii ani.

---

Distribuirea varului in iazuri se face tinand cont de:

---

-pH

---

-starea iazului

---

-natura fundului bazinului

---

In iazuri vechi, invadate de vegetatie acvatica si cu strat gros de mâl, vor fi date cantitati mai mari de var.

---

In iazurile mai noi, in iazurile cu pH neutru sau alcalin, cantitatile de var vor fi mai reduse.

---

Cantitatile anuale de var recomandat a fi introduse, vor fi :

---

a ) La un pH al apei mai mic de 4, pe sol argilos:

4000 kg /ha

---

b ) Pentru bazinele cu sol si apa acida (pH-ul solului=4,5 si pH-ul apei=5-6),

-800-1200 kg/ha

---

Daca aceste tipuri de iazuri  mai au si fundul mlastinos:

– 1600 de kg/ha

---

c ) Pentru bazinele situate pe podzoluri (soluri nisipoase si lutoase, de culoare cenusie, sarace in Ca, cu fertilitate naturala slaba), avand un strat de mâl redus de pana la 25 de cm, cu solul avand pH-ul =6 iar apa=6,5 :

500-600 kg. / ha

---

d ) in bazine cu pH=7 si cu strat de mâl de peste 25 cm :

400 de kg. / ha

---

e ) pentru bazinele care se exploateaza piscicol de mai mult de 20 de ani dar se golesc anual, cu un pH neutru sau alcalin si un strat de namol sub 25 de cm:

300-400 kg /ha

---

f ) pentru bazine noi, construite pe cerzoniom (soluri foarte fertile de culoare inchisa) cu pH neutru sau alcalin, cu strat de namol sub 15 cm, avand si o sursa de alimentare bogata in calciu:

50-100 kg /ha

---

Cifrele de mai sus au caracter orientativ, fiecare piscicultor trebuind sa cunoasca continutul de calciu din apa.

---

Daca intr-un bazin au loc imbolnaviri in masa a pestelui, dupa scoaterea acestora se va dezinfecta fundul apei prin imprastierea a unei cantitati de 3000-4000 de kg de var nestins la hectar.

---

Cantitatile de var distribuite vor fi mai mari in zonele unde se dezvolta o flora acida.

---

Deasemeni, amendamentele trebuie imprastiate mai ales in zonele impotmolite, acolo unde substantele organice s-au acumulat in cantitati excesive.

---

Varul neutralizeaza acizii din sol si din apa bazinului care se formeaza mai ales prin descompunerea materiilor organice.

---

Unele saruri minerale insolubile ce contin fosfor si potasiu vor deveni solubile sub actiunea varului, imbogatindu-se astfel capacitatea biogenica a iazului.

---

Datorita prezentei calciului din var, toate procesele de descompunere organica vor fi accelerate, favorizand aparitia nitratilor si implicit dezvoltarea hranei naturale.

---

Odata cu distribuirea varului se va ameliora starea fizica a fundului bazinului.

---

Fundul bazinului va deveni mai afânat, aerul va patrunde mai usor in sol si va activa procesul de nitrificare.

---

Nitrificarea reprezinta procesul prin care se realizează oxidarea biologică a amoniului în două etape, prima la forma de azotiţi şi apoi la forma de azotaţi.

---

Astfel, flora acvatica submersa se va dezvolta abundent deoarece va avea la dispozitie cantitati mai mari de nitrati (azotati) asimilabili.

---

Varul este si un dezinfectant perfect pentru pentru helestee, multi paraziti animali si vegetali fiind distrusi sub actiunea lui.

---

La bazinele care nu au sursa de alimentare cu apa externa (ex.alimentate din panza freatica), imprastierea varului joaca un rol important deoarece aceste ape sunt de obicei sarace in Ca.

---

Calciul joaca un rol important in formarea scheletului la pesti.

---

Nu se recomanda distribuirea varului in bazine care:

---

– au fundul nisipos,

---

– au strat de mâl mic (10-20 de cm)

---

– sunt alimentate cu ape bogate in calciu

---

Distribuirea varului: 

---

In cazul varului nestins (CaO), el se va distribui in fiecare an toamna dupa ca bazinul a fost scurs de apa sau primavara, cand fundul este svântat in asa masura incat se poate circula pe el.

---

Daca se distribuie primavara, inundarea bazinului si popularea lui se va face dupa 3-4 saptamani, pentru ca varul nestins (CaO) care este vatamator pentru pesti sa se transforme complet in hidroxid de calciu Ca(OH)₂ sau var nestins care este inofensiv.

---

Daca se folosesc bulgari de var nestins si se umple bazinul imediat cu apa, efectul asupra pestilor este dezastruos, varul pastrandu-si proprietatile toxice saptamani intregi.

---

In cazul in care se utilizeaza varul stins, se recomanda crestere cantitatilor cu 30 % iar popularea cu peste se poate face dupa 4-6 zile.

---

Literatura de specialitate recomanda ca varul sa fie imprastiat toamna dupa scurgerea apei, asezandu-se pe fundul bazinului in gramezi mici, care se acopera cu pamant si se uda din cand in cand cu putina apa.

---

Dupa ceva timp cand varul s-a pulverizat, se imprastie pe toata suprafata bazinului in mod uniform.

---

Cu cat varul este mai marunt cu atat actiunea lui este mai eficienta, atat ca amendament cat si ingrasamant.

---

Pentru a ridica puterea de amendare si ingrasare a varului, se recomanda ca varul sa fie cernut printr-o sita, avand ochiurile cu diametrul de 5 mm iar restul de var mare va fi macinat.

---

Exista masini speciale pentru zdrobirea si imprastierea varului.

---

In unele crescatorii piscicole varul se mai distribuie si sub forma laptelui de var cu ajutorul butoaielor, cu care se stropeste fundul bazinelor.

---

Totusi, primul procedeu (gramezi) este de preferat intrucat distribuirea este mai usoara si mai eficace, mai ales pentru distrugerea daunatorilor pestilor.

---

In bazinele prea acide, in care imprastierea de var nu s-a facut niciodata sau de multa vreme, dozele vor fi mult mai mari.

---

Pentru neutralizare acizilor din apa, sa se recomanda sa se introduca varul direct in apa, in anumite cantitati si conditii.

---

Unii autori recomandă o doză orientativă de 50-100 kg / ha var nestins administrat în apă fără a se pune astfel în nici un fel în pericol viaţa peştilor.

---

De obicei se folosesc distribuitoare automate de var care se instaleaza la locul de intrare a apei in helesteu in cazul in care apa ce alimenteaza helesteul este acida.

---

S-a facut un experiment practic:

---

Un bazin de 20 de hectare alimentat cu apa acida (pH=4,7-5,8) avea o productivitate foarte scazuta (10-15 kg / ha ) iar mortalitatile in perioada de crestere atingeau si 70 %.

---

S-a amplasat un asemenea distribuitor de var pe canalul de alimentare cu apa.

---

Dupa 15 zile de distribuire a varului (aprox:800 de kg /saptamanal), pH-ul apei a crescut la 7-7,5 iar cazurile de mortalitate au disparut.

---

Cantitatea de var care s-a distribuit timp de 4 luni (sezonul principal de crestere) a fost de 12.800 kg var la o suprafata de 20 de hectare.

---

In unele crescatorii, se face distribuirea varului direct in apa din cosuri cu nuiele care sunt legate de barci.

---

In timpul deplasarii lor, varul este spalat din ele, lasand in urma o urma de lapte de var.

---

Nu se da toata cantitatea in aceeasi zi. Suprafata tratata a bazinului se mareste treptat, in prima zi 1/4 din suprafata iar restul in zilele urmatoare.

---

Prin aplicarea varului ca amendament, calciul are proprietatea de a distruge pentozanii care formeaza  hrana bacteriilor denitrificatoare si contribuie astfel la pastrarea azotului din fundul bazinului.

---

Atentie: Administrarea varului in cantitati prea mari si prea des, poate duce la secatuirea materiilor fertilizante din namol si implicit la scaderea productiei piscicole.

---

In iazurile sarace in substante organice, varul va fi introdus ca ingrasamant organic.

---

Rezumand:

---

In bazinele de crap, dintre toate ingrasamintele organice si anorganice, efectul cel mai complex il au amendamentele calcaroase.

---

Amendamentele calcaroase (varul stins sau nestins ) vor avea urmatoarele actiuni:

---

-neutralizeaza aciditatea fundului si a apei

---

-fixeaza acizii organici si anorganici din mal, mai ales acidul humic

---

-pun in libertate o serie de elemente din diferite resturi vegetale si animale

---

-in apa calciul formeaza acid carbonic care in lipsa CO2 poate fi asimilat de alge

---

-amelioreaza structura fizica a solului, contribuie la afanarea acestuia, inlesneste patrunderea aerului

---

-contribuie la dezvoltarea bacteriilor si la activitatea lor de nitrificare si de acumulare a azotului

---

– calciul este un element important in compozitia organismelor care servesc drept hrana pestilor contribuind si la formarea scheletului pestilor

---

-varul nestins (CaO) dezinfecteaza fundul bazinelor, ajutand la distrugerea agentilor patogeni si parazitilor, constituind astfel un mijloc eficient de prevenire a imbolnavirilor.

---

Deoarece calciul are o importanta deosebita in formarea scheletului puietului de peste, in apa care alimenteaza bazinele de reproducere si prima crestere ( cu duritatea mai mica de 12⁰ ), se va introduce la gura de alimentare praf de var, pana ce apa va ajunge la  duritatea 12⁰.

---

Pentru un metru cub de apa, cantitatea de var necesara pentru ridicarea unui grad de duritate este de 10 de grame.

---

Daca duritatea apei este de 6⁰ si trebuie majorata pana la 12⁰, se vor introduce 50 de grame praf de var la 1 m³ de apa. Astfel, la un bazin cu adancimea medie de 0, 5 m, cantitatea de var necesara va fi egala cu 0, 25 g / m².

---

Bibliografie: Piscicultura practica (I.Pojoga si R.Negriu) si Cresterea pestilor in iazuri si helestee (Z.Kaszoni)

---

 

Daca veti dori ca pe viitor sa fiti informati cand va apare o noua postare pe blog, puteti sa va scrieti adresa de email in coltul din dreapta sus .Restul il fac eu.