Stresul crapului. Legenda sau un sambure de adevar ?

Stresul crapului. Legenda sau un sambure de adevar ?

 


Dragi prieteni, vi se pare ca doar voi aveti motive sa fiti stresati?


Stati sa vedeti. Mai exista o categorie  pentru care stresul a devenit mai mult decat un eveniment cotidian.


Si cum eu de obicei vorbesc mai mult de “pesti” , cred ca banuiti despre cine este vorba.


Partea proasta este ca pestele nu poate sa ne spuna personal motivul pentru care este stresat.


El ne transmite niste semnale pe care noi ar trebui sa stim sa le interpretam.


” Nu pot sa respir, am probleme de echilibru, am paraziti…scapati-ma de ei, am nevoie de hrana ! “, sunt  cateva din frazele pe care uneori ar vrea sa le rosteasca acesti prieteni ai nostri.


Cateodata, satul de atatea semnale transmise si nebagate in seama, el incepe sa se razbune.


Pentru pescari acest lucru se transforma in zero trasaturi, zero capturi.


” Zici ca-i moarta balta domnule, nu a miscat nimic de doua zile. Nu-i posibil asa ceva. Ori nu are peste ori a facut ceva golanii, administratorul ! “, zice cate un pescar ghidus care a facut 200 de km pana la balta renumita.


Nu se chinuie omul deloc sa inteleaga ca sub apa, ceva pestelui nu-i convine. Si atunci el refuza sa se hraneasca.


Am trait un asemenea  moment in 2009 cand timp de 64 de zile (din iunie si pana in august) nu s-a prins nici macar un singur crap pe balta, ca si cum ar fi disparut fizic din apa. Am sistat imediat toate rezervarile la C&R deoarece ne faceam o antireclama teribila.


Brusc incepand cu 17 august crapul a inceput sa manace cu o pofta iesita din comun, bagandu-ne pe toti in ceata. Ce s-a intamplat? … mi-am dat seama mult mai tarziu.


Multi au cumparat in ultimii 15 ani, sute de balti. Toti se gandesc in primul rand la ei, apoi la pescari si aproape niciodata la ce patimesc saracii pesti sub apa.


” Ce tehnologii de intretinere a bazinelor? Lasati-ma cu prostiile voastre dobitoace. Pestele are nevoie de apa si nimic mai mult. Ce mancare? Nu-i dau pescarii destul. Sa mai bag bani si in asta. Daca moare… care-i problema? Bagam altul si s-a rezolvat! “, sunt cateva dintre replicile pe care este imposibil sa nu le auzi.


Este o diferenta de la cer la pamant intre ce se petrece in preajma baltii si ce se petrece inauntru, in mediul acvatic. Sunt doua lumi total diferite.


Multi vad dar foarte putini si inteleg acest lucru.


“Uite ce frumos sare crapul de vreo ora, domnule! Uite ce frumos merge pe langa mal, poti sa-l iei cu mana, nu se sperie deloc. Este fantastic pestele asta ! “, spune cate un pescar, admirativ.


El nu va banui niciodata ca poate ceva care il deranjeaza, il face sa procedeze asa.


Balta este un urias combinat biologico-fizico-chimc ce produce nutrienti pentru toate microrganismele din apa, produce gaze folositoare, poate produce in anumite conditii si gaze toxice si produce conditii pentru buna dezvoltare a vietii in apa.


Rolul nostru ca si specialisti este ca sa ne asiguram ca acest combinat produce ceea ce trebuie, cum trebuie si mai ales cat trebuie.


Daca apar disfunctionalitati, vom interveni de urgenta. Pentru a interveni trebuie sa cunoastem la perfectie mecanismele ce pun in miscare acesta minunata uzina naturala.


Ideal ar fi ca macar odata la trei ani, iarna, sa-i faci o revizie completa (R.K.) acestui combinat macar pentru cateva luni.


In fiecare an trebuie sa-i dai ceea ce are nevoie pentru a-i mari durata de functionare in conditii de maxima siguranta si cu maxim de productivitate.


Multi spun ca daca ai o sursa de alimentare cu apa buna, restul nu mai conteaza.


Este total gresit daca se gandeste asa.


Este foarte importanta apa dar foarte important este si substratul (fundul baltii).


Vorbim aici in cazul nostru de balta (iaz,helesteu) si nu de o apa curgatoare.


Intre substrat si apa este un schimb permanent de substante.


Acel substrat al apei (namolul) este laboratorul sau mai bine zis motorul principal al combinatului.


Acest schimb de substante va oferi o calitate deosebita apei si va asigura o productivitate naturala de exceptie.


Literatura spune ca un strat de 20 de cm de namol este ideal pentru ca mineralizarea substantelor organice in prezenta oxigenului din apa sa se faca perfect, asigurand in acelasi timp si adapost pentru diverse organisme ce constituie hrana naturala a crapului.


Daca acel namol creste an de an si mai este astupat ermetic si de un strat gros de namol foarte fin (coloidal) care impiedica oxigenul sa mai ajunga acolo, atunci acel laborator va incepe sa faca alte experiente, bazandu-se pe lucratori anaerobi gata de actiune.


Laboratorul va incepe sa produca dintr-o data ca si razbunare pentru dezinteresul aratat, gaze toxice gen: metan (descompunerea celulozei), amoniac si hidrogen sulfurat cu care nu ai mai avut de-a face pana atunci si pe care le imprastie in apa. Va imaginati cu usurinta urmarea.


Azotul din namol care in mod normal ar trebui sa hraneasca algele planctonice, se va imbraca in aceste conditii ca o bula de gaz care va merge direct la suprafata,  fiind eliberat in atmosfera in loc sa ramana in apa.


Un privitor neavizat ar spune ca acele bule de gaz ce vin de pe fund nu reprezinta altceva decat niste semne ale respiratiei crapului care s-ar afla in zona.


Din pacate acele bule nu sunt decat niste semne ca ceva nu se desfasoara conform planului.


De asemenea, acel namol supradimensionat va constitui domiciliul perfect pentru diversi germeni patogeni, chisturi de rezistenta, viermi si paraziti care ataca pestele.


Daca balta ta este traversata de un curent puternic care iti primeneste apa si implicit oxigenul  atunci ai noroc deoarece deznodamantul nefericit se amana.


Daca ai ghinion si ai probleme de alimentare cu apa,daca ai un asemenea bazin supercolmatat, primavara cand se duce podul de gheata s-ar putea sa te iei cu mainile de cap privind  atata peste mort.


Dar sa nu dramatizam si sa revenim la semnalele care le primim de la balta.


Se spune ca prezenta racilor si a scoicilor presupune prezenta unei ape de foarte buna calitate.


Nu va culcati pe o ureche bucurandu-va de prezenta racilor si scoicilor si bazandu-va pe acest lucru.


Am trait personal o asemenea situatie dramatica cand dupa doua saptamani de canicula, au inceput dintr-o data sa apara sute de raci si scoici, de data asta morti, si am ingropat in gradina de legume in decurs de o saptamana peste 10 tone de peste. Asta in conditiile in care oxigenul era in limite normale atat ziua cat si noaptea.


Mi-au trebuit doua luni de studii si analize ca sa inteleg ce s-a intamplat in acea saptamana, dar natura mi-a dat o binemeritata lectie.


Vorbeam la inceputul articolului de factorii ce ii pot provoca un stres teribil crapului nostru.


Sunt factori de stres care fac ca pestele sa iasa din echilibrul lui si sa reactioneze:


-schimbari bruste de temperatura atat in aer cat si in apa (ex. ploi reci de vara)

-schimbari bruste ale presiunii atmosferice

-cresterea brusca a nivelului apei

-scaderea brusca a nivelului apei

-cresterea sau scaderea brusca a PH-ului apei

-crestera sau scaderea brusca a nivelului de O sau CO2 datorita fotosintezei sau respiratiei plantelor

-modificari bruste ale chimismului apei

-aparitia unor bule nocive de gaz in zona lui de actiune

-cresterea turbiditatii apei

-schimbarea directiei vantului

-disparitia sau aparitia unui nou curent al apei (nu va ganditi la cel electric)

-aparitia unui rapitor de mari dimensiuni in zona.

-lipsa indestulatoare a hranei naturale

-aparitia unor paraziti si germeni patogeni


Am putea sa mai dezvoltam putin si sa spunem:


-prezenta prea multor pescari care pun presiune pe balta

-vibratiile provocate in apa de sutele de fire

-manipularea proasta a pestelui inainte de a fi eliberat

-lipsa unei zone de linistire in care pestele sa se retraga

-diverse zgomote pe mal si in apa, s.a.m.d.


Unul din cele mai mari surse de stres dupa parerea mea  personala, il constituie insa : “Stresul de densitate”. Probabil ca acesta va constitui subiectul unui articol separat.


Marea majoritate a factorilor prezentati il vor scoate din zona lui de confort.


Cum va proceda intr-o prima faza? Simplu, printr-o lipsa de activitate pe o durata mai scurta sau mai lunga de timp in functie de intensitatea stimulului.


Teama indusa ii poate provoca o reactie pe masura.


Va secreta din abundenta mucus atat pe branhii cat si pe corp pentru a se proteja, sistemul nervos va reactiona cu influente directe asupra dinamicii hranirii, crapul se va retrage in zone unde se simte in siguranta sau poate ramane in aceeasi zona limitandu-si la maxim miscarile ca atunci cand ierneaza. etc


Oricum toti acesti stimuli care treneaza pentru mult timp il vor face extrem de vulnerabil la tot felul de boli generate de diversi factori patogeni ce se afla in apa. Asta, deoarece capacitatea lor de autoaparare se diminueaza considerabil.


Stresul indelungat, dublat de o stare de intretinere fizica proasta, provocata de lipsa corespunzatoare a hranei     ( cazul suprapopularii) il poate transforma intr-un potential pacient.


Nu ma intrebati ce boala. Cartea mea de ihtiopatologie numara peste 800 de pagini.


Daca tu ca si administrator privesti acel peste ca si un partener de afacere ce-ti genereaza profit , atunci va trebui sa-ti apleci privirea si spre nevoile lui.


Daca il vei considera doar un simplu obiect de inventar cu termen de casare atunci…Dumnezeu cu mila.


“Da-i in masa de pesti. Mi-au murit trei crapi de 19-20 de kg, bag imediat 20 de 3 kg. Banu sa iasa!”, mi-a spus un patron de balta , lasandu-ma fara cuvinte.


Este extrem de important sa identifici cauzele ce genereaza acel comportament anormal al crapului si sa iei masuri.


Daca il vezi inotand apatic pe langa mal, fara reactii la stimulii externi trebuie sa intri in garda.


Daca vezi ca are un inot atipic, neregulat si pipeaza disperat apa in cautare de oxigen trebuie sa te alertezi imediat.


Daca vezi doar unul s-ar putea sa fie o intamplare, daca o sa-l vezi si pe al doilea s-ar putea sa fie coincidenta dar daca il vezi si pe treilea inseamna ca sigur este o problema si va trebui sa iei masuri.


Sunt curios daca exista macar un singur administrator de balta de pescuit care sa sisteze pescuitul sportiv pentru macar o saptamana, nu vorbesc mai mult, pentru a-si proteja pestele.


Este foarte greu pentru cineva care are un singur lac si nu are unde sa parcheze pestele, sa goleasca balta pentru a o revitaliza prin metodele tehnologice stiute de toti piscicultorii, dar nu impsibil.


Aplicandu-se insa in mod corect tehnologiile  de intretinere ale bazinelor piscicole an de an, se poate tine sub control fenomenul dar odata si odata, RK-ul va trebui facut.


Altfel trebuie sa fii pregatit, deoarece mai devreme sau mai tarziu te va ajunge blestemul pestelui:


                                  “Cati solzi pe mine, atatea petice pe tine”.


 

Daca veti dori ca pe viitor sa fiti informati cand va apare o noua postare pe blog puteti sa va scrieti adresa de email in coltul din dreapta sus .Restul il fac eu. 

 

Share

Comments

  1. INTERESANT ACEST ARTICOL ,POATE MAI PUTETI SA SCRIETI CATE CEVA DESPRE FACTORII CE INFLUENTEAZA (SPERIE CRAPUL ).

    • Daca veti avea rabdarea si atentia necesara sa cititi cele 4 articole legate de piscicultura, veti descoperi si singur ce va intereseaza.Daca nu, o sa revin cu o completare la acest articol.Este fascinanta lumea crapului!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


+ 1 = 9

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Website is Protected by WordPress Protection from eDarpan.com.