Temperatura pestilor. Influenta temperaturii apei asupra poftei de mancare a crapului.

Temperatura pestilor. Influenta temperaturii apei asupra poftei de mancare a crapului.

Cum influenteaza temperatura apei pe cea a pestelui si implicit toate procesele fiziologice


Cu totii stim ca in mod normal, corpul uman are o temperatură de 37 de grade Celsius, dar poate varia între 36,5 şi 37,2 grade Celsius. Acestea sunt valorile normale dacă temperatura este măsurată la nivel oral.


Nu avem aceeaşi temperatură pe toată durata zilei, variaţiile fiind provocate de mai mulţi factori, printre care cei mai importanţi sunt alimentaţia, exerciţiul fizic, somnul şi momentul zilei.


Cea mai mare temperatură a corpului se înregistrează în jurul orei 18, iar cea mai scăzută, la ora 3 dimineaţa.


V-ati pus vreodata intrebarea: “ Ce temperatura are corpul unui crap?


Crapii si in general pestii, sunt organisme poikiloterme. Ei nu au nevoie de energie pentru reglarea termica a corpului.


Asta inseamna ca temperatura lor este egala sau cu 0,5 – 10 C mai scazuta sau mai ridicata decat cea a apei in care traiesc.


In aceste conditii, temperatura pestelui va urma intotdeauna temperatura apei in care traieste.


Intensitatea metabolismului lor este dependenta astfel de temperatura apei.


Haideti sa vedem ce este  metabolismul, intrucat ne vom lovi foarte des de acest termen in randurile de mai jos.


Metabolismul reprezinta totalitatea proceselor fizico-chimice si reactiilor biochimice de transformare a substantelor nutritive in stransa legatura cu mediul ambiant, in vederea cresterii si dezvoltarii organismului, cat si a energiei necesare intretinerii proceselor vitale.


Intensitatea metabolismului pestilor este influentata de :


-marimea pestelui

-temperatura apei

-gradul de maturare sexuala

-concentratia oxigenului din apa

-salinitatea apei

-ph-ul apei

-nivelul hranirii

-activitatea pestilor

-fotoperioada (zi-noapte)


Rata metabolica (intensitatea activitatii metabolice) se masoara in consum de oxigen / kg corp si unitate de timp (mg.O2 /kg.h)


Corpul consuma energie indiferent de ceea ce faci, chiar si atunci cand dormi. Rata metabolica bazala este reprezentata de numarul de calorii pe care corpul tau le arde atunci cand este in repaos, adica atunci cand dormi, mananci, respiri etc.


Rata metabolica reprezinta cantitatea minima de energie (exprimata in calorii) de care corpul nostru are nevoie sa se mentina in viata, in conditii de repaus fizic.


Energia este necesara pentru activitatile musculare si pentru toate procesele metabolice (digestia, respiratia, activitatea nervoasa, circulatia sanguina, activitatea osmotica necesara mentinerii unui echilibru intre fluidelle corpului si mediul de viata).


Chiar daca pestele se afla in repaus, toate aceste activitati vor consuma energie (metabolism bazal).


Cresterea consumului de hrana minim este in functie de temperatura apei. Se spune ca la o crestere a temperaturii cu 10 grade, consumul energetic creste de 2-3 ori.


In urma cercetarilor efectuate la pastrav, s-a constatat ca la temperatura de 18 grade celsius, ratia zilnica de intretinere a sa este de 0,4-0,6 % din masa corpului. Daca se va dori obtinerea unui spor de crestere, ratia zilnica de hrana trebuie sa fie mai mare (2-4 % din masa corpului), in functie de specie si temperatura apei.


Cerintele de energie pentru reproducerea crapului


Pregatirea pentru reproducere va antrena consumuri de energie suplimentara.


Pentru majoritatea speciilor, gonadele masculine la maturitate reprezinta aproximativ 10 % din masa corporala.


Gonadele feminine pot ajunge pana la 30 % din masa corporala.


Atunci cand aportul de energie alimentara nu este suficient, majoritatea speciilor vor consuma energia pentru dezvoltarea gonadelor in defavoarea cresterii corporale.


Daca hrana lipseste, pentru dezvoltarea gonadelor sunt mobilizate toate rezervele pana la degenerarea organismului. Altfel spus, pestele prefera sa se sacrifice fizic decat sa nu se reproduca.


Consumul alimentelor


Exista doua situatii:


a) unele cantitati de furaje se pierd in apa fara a fi consumate de pesti, ajungandu-se la cosumuri exagerate sau poluarea apei


b) cantitatea de hrana nu acopera cerintele fiziologice ale pestilor


Factori care determina alimentatia voluntara a crapului :


In urma experientelor facute la pastrav s-a constatat ca dupa doua zile de acomodare, pestele poate face diferenta intre furajele pe baza de faina de peste si cazeina, cu o preferinta pentru primele.


Cantitatea de furaj ingerata este reglata in functie de nevoile de energie ale pestelui, pe baza continutului furajului si energia lui digestibila.


Se spune ca dupa primele zile care urmeaza unei perioade de flamanzire, hrana ingerata depinde strans de starea nutritionala a pestilor; cu cat pestii au rezerve de grasimi mai mari cu atat mai putin important este consumul voluntar si invers.


La crap, temperatura este principalul factor fizic care influenteaza hranirea voluntara.


Pentru fiecare specie de pesti exista un optim de temperatura in care hranirea este maxima.


Atunci cand temperatura va depasi acest prag de temperatura optim, hranirea va mai continua un timp, dupa care se reduce sau chiar inceteaza.


Crapul nu mai are pofta de mancare dupa ce temperatura apei depaseste 27-28 de grade. Peste 30-31 de grade el inceteaza sa se mai hraneasca.


De asemenea el are un apetit mult diminuat la temperaturi sub 12-15 grade iar sub 4 grade inceteaza complet hranirea.


O importanta foarte mare in hranirea voluntara o are si calitatea apei.


La crap, prezenta amoniacului in cantitati mari sau a nitritilor vor bloca imediat hranirea. La pastrav, un continut de oxigen sub 6 mg / l va duce la incetarea hranirii.


Factori comportamental ce influenteaza hranirea :


Stresul provocat de manipularea pestilor, de prezenta rapitorilor de talie mare in preajma, de prezenta parazitilor pe corp sau in interiorul lor, pot provoca inhibari ale consumului hranei.


Cand cauza stresului este eliminata, aceasta inhibitie dispare dupa cateva ore.


O densitate rara a pestilor, poate permite aparitia unor ierarhizari in cadrul indivizilor si dezvoltarea relatiilor de tip dominant-dominat. Acest lucru poate conduce la o crestere diferentiata a pestilor.


S-a studiat deasemeni si influenta variatiilor noapte-zi asupra hranirii voluntare. Este dificil de tras o concluzie.


Crapul are capacitatea sa-si modifice usor ritmul alimentar, uneori mancand foarte bine ziua si alteori noaptea.


Este dificil sa se stabileasca care este motivul, chiar atunci cand hrana este disponibila in permanenta.


Una din cauzele pentru care crapul s-ar transforma din consumator diurn in nocturn ar fi temperatura apei care nu se incadreaza in intervalul obisnuit de confort.


In momentul de fata este dificil de facut o ierarhizare a factorilor care influenteaza obiceiurile alimentare ale pestilor.


Cei mai importanti in momentul actual ar fi:


-alternanta zi-noapte,


-ciclurile lunare,


-temperatura.


Temperatura are o mare importanta in metabolism. Influenta sa in functie de specie este diferita in functie de biologia pestilor si starea de activitate.


Pentru pestii de apa calda, o temperatura ridicata va insemna o rata metabolica ridicata.


Crapul creste foarte bine numai la temperaturi ale apei de peste 20 de grade, optim 23-27 de grade.


La pestii de apa rece (pastravii), metabolismul continua si la temperaturi mai joase. Ei cresc bine la temperaturi cuprinse intre 12-18 grade. La temperaturi mai mari de 200 C, rata metabolica va scadea.


Intensitatea metabolismului depinde mai mult de marimea pestelui decat de varsta, intensitatea fiind invers proportionala cu marimea pestelui.


Rata metabolismului la 20 de grade se reduce cu 90 % cand greutatea pestelui creste de la 10 mg la 1 kg.


O temperatura scăzută a apei va reduce până la anulare si activitatea sistemului imunitar, în asociere cu stresul de manipulare şi cel de transport al pestelui.


O parte din hrana consumata de crap va fi folosita pentru acoperirea energiei consumate in procesul de miscare, respiratie, nutritie, digestie, excretie, osmoreglare etc.


O alta parte a hranei va fi folosita pentru cresterea pestilor, in special la exemplarele tinere.


O a treia parte se depoziteaza sub forma de grasimi in diferite parti ale corpului in special la exemplarele adulte.


Necesarul de energie al pestilor depinde de:


-temperatura apei

-dimensiunea pestelui

-compozitia hranei

-activitatea fiziologica a pestelui (ex. reproducerea)


Crapul nu are stomac iar digestia are loc in intestinul mediu.


Neavand nici stomac si nici glande care se gasesc in stomacul pestilor carnivori, ficatul si pancreasul vor avea un rol foarte important in digestie prin enzimele pe care le secreta.


Intensitatea digestiei la crap este direct proportionala cu temperatura.


Cu cat temperatura este mai ridicata, cu atat si digestia va fi mai intensa.


Actiunea fermentilor digestivi este mai accentuata prin intensificarea activtatii ficatului si pancreasului.


La crap digestia proteinelor dureaza 18 ore la o temperatura a apei 7-10 grade si 4-5 ore la 26-30 de grade.


O data cu cresterea temperaturii are loc intensificarea metabolismului organismului, se intensifica ingerarea hranei, fiind stimulata astfel si cresterea.


Metabolismul poate creste odata cu temperatura pana in apropierea limitei letale. La o anumita temperatura, el poate sa coboare datorita oxigenului disponibil care nu mai poate acoperi nevoile unui metabolism mai ridicat.


Variatii puternice bruste ale temperaturii apei de 8-10 grade, pot provoca moartea pestilor prin soc termic.


La 5-8  grade, digestia este foarte redusa iar la temperaturi  cuprinse intre 0-5 grade, crapul intra in acea stare de hibernare, consumand foarte putin.


Se spune ca temperatura maxima optima pentru digestia normala a crapului este de 25 de grade.


Peste aceasta temperatura functiile fiziologice ale crapului sunt influentate sensibil in mod negativ.


Crapul creste bine numai la temperaturi ale apei de peste 20 de grade, optim in intervalul 23-27 grade.


Cantitatea de hrana consumata depinde de temperatura apei dar este influentata si de varsta pestilor.


Puietul poate consuma o cantitate de furaj echivalenta cu 10-15 % din greutatea proprie pe cand pestii mai mari consuma echivalentul a 3-5 % din greutatea lor.


Crapul incepe sa se hraneasca dupa ce temperatura apei depaseste 10-12 grade celsius, mai activ dupa 14-15 grade.


De retinut ca odata cu cresterea temperaturii va creste rapid si apetitul crapului.


In afara de temperatura, un rol important in stimularea poftei de mancare il are si continutul in oxigen al apei.


Scaderea continutului de oxigen sub 4-5 mg / l, reduce valorificarea hranei.


Sa nu neglijam niciodata presiunea atmosferica care are influenta directa asupra continutului in oxigen.


La pestii care se gasesc in miscare, intensitatea metabolismului va creste o data cu ridicarea continutului de oxigen din apa.


Reducerea consumului de oxigen la o presiune mai mica nu inseamna o reducere absoluta a metabolismului ci mai mai degraba o reducere a activitatii pestilor.


In cazul unui deficit acut de oxigen, stresul indus va duce la stimularea activitatii excretoare (se elimina mai multa urina si ioni de sodiu, potasiu si fosfor)


Densitatea pestilor:


O densitate prea mare a pestilor va accentua starea lor de excitare nervoasa creandu-se o anumita stare de stres.


Se ajunge astfel la o reducere a aprovizionarii cu oxigen si o crestere a produsilor toici de metabolism (amoniac).


S-a constatat ca, cresterea vitezei de inot a pestelui precum si mentinerea lui in curent puternic va duce la o intensificare a metabolismului.


Influenta luminii asupra hranirii pestilor


S-a constatat ca, crapii tineri sunt mai activi la intuneric, avand noaptea o ingerare mai intensa de hrana decat ziua.


La crap s-a constatat ca maximile de hranire sunt situate in amurg si in zorii zilei, la lumina slaba.


Starea de sanatate a pestilor:


Are o influenta deosebita asupra hranirii. Atacurile cu paraziti sau aparitia de boli infectioase vor diminua valorificarea hranei cu influenta directa asupra ritmului de crestere.


Un caracter aparte al crapului il  reprezinta rezistenta la infometare.


Urmarile sunt cu atat mai reduse cu cat temperatura apei este mai scazuta.


Crapul inceteaza complet ingerarea de hrana la temperaturi coborate sub 4 grade.


Pestii mici vor reactiona mai puternic la lipsa hranei decat cei mari.


Prin aceasta infometare se va ajunge la o scadere a activitatii metabolice iar necesarul de energie va trebui acoperit din rezervele proprii, ajungandu-se astfel la o scadere a masei corporale.


Intensitatea metabolismului este maxima primavara si vara iar toamna si iarna este minima.


Cu ajutorul gurii protractile, crapul scormoneste in mal pana la 10-15 cm adancime pentru a gasi larvele de insecte, viermii, scoicile si si melcii.


Deasemenea, crapul isi asigura cantitatea naturala de proteina si prin consumul zooplanctonului.


Cu ajutorul organelor gustative si a mustatilor tactile, crapul selecteaza cu mare atentie hrana,iar daca i se pare ceva in neregula o da imediat afara.


Hrana mai dura este sfaramata cu ajutorul dintilor faringieni.


Crapul se hraneste aproape tot timpul si fiindca nu are stomac, pofta lui de mancare este reglata in primul rand de temperatura apei.


 Viteza de digestie


Viteza digestiei este dependenta de:


-temperatura


-frecventa ingerarii hranei


-cantitatea hranei


-felul hranei


Ea se caracterizeaza cu ajutorul a trei indicatori:


-timpul de tranzit intestinal


-timpul de golire a intestinului


-timpul de stationare a hranei in tubul digestiv


Ca sa intelegeti mai bine, prin tranzit intestinal se intelege timpul scurs din momentul ingerarii hranei pana la aparitia primelor materii fecale.


Timpul de golire a intestinului reprezinta timpul in care intreaga sau aproape intreaga hrana ingerata a fost eliminata din intestin.


O data cu cresterea temperaturii se va scurta durata tranzitului intestinal al hranei.


Astfel la crap, in functie de frecventa hranirii, timpul de tranzit intestinal la 10 grade celsius este de 14-19 ore iar la 25 de grade este de 5-7 ore.


Timpul de golire a intestinului este de 34-35 de ore la 10 grade si de 11-19 ore la 25 de grade.


Viteza de digestie se stabileste dupa timpul de evacuare a tubului digestiv.


Explicatia consta in faptul ca in perioada calda organismul secreta mai multe enzime decat in anotimpul rece.


Viteza de digestie este influentata si de componentele nutritive din hrana. O hrana bogata in grasimi va mari timpul de digestie.


Pestii cu stomac sunt specializati in digestia proteinelor din hrana iar cei fara stomac digera mai usor glucidele.


Valoarea nutritiva a unui aliment depinde nu numai de continutul sau in nutrienti  ci si de capacitatea pestelui de a-l digera si absorbi.


Nu tot ce a fost ingerat, se digera si se absoarbe. O anumita cantitate de hrana va ramane nedigerata si va fi eliminata prin fecale.


Toate testele de digestibilitate a proteinelor animale si vegetale la pesti au aratat ca proteinele de origine animala au un grad mai ridicat de digestibilitate.


Proportia de utilizare a hranei este cu atat mai mare cu cat cantitatea de proteina animala este mai mare.


La crap, valoarea digestibilitatii se mareste odata cu temperatura apei pana la 20-25 de grade dupa care la temperaturi mai mari fara a depasi 29-30 de grade , ramane constanta.


Un rol important il joaca si gradul de maruntire al componentelor din hrana; cu cat acesta este mai mare cu atat va creste si digestibilitatea lor.


Astfel, fainurile vor fi intotdeauna mai bine digerate decat semintele sau boabele de cereale.


Digestibilitatea lipidelor la crap la 15 grade este cu 83 % mai scazuta decat la 20 si 25 de grade.


Digestibilitatea glucidelor este influentata de procentul lor in hrana crapului.


Astfel, glucoza ,lactoza si amidonul sunt cu atat mai putin digerate cu cat nivelul lor in hrana este mai mare.


Limitele optime de glucide pentru crap sunt cuprinse intre 25-45 %, tinand cont ca nivelul amidonului nu trebuie sa depaseasca 30 % din totalul glucidelor.


Nivele de 20-40 % glucide in furaje, conduc la o digestibilitate a acestora de 47-60 %, dar numai in prezenta unor cantitati suficiente de aminoacizi si vitamine in hrana.


Pe langa temperatura, digestibilitatea lipidelor mai este influentata si de cantitatea de hrana. O data cu cresterea cantitatii apare o inrautatire a digestibilitatii.


Pe langa temperatura apei, continutul de oxigen are o importanta deosebita in consumul hranei la pesti. Digestibilitatea variaza direct proportional cu oxigenul solvit.


In cazul suprapopularilor cu crap si al unei cantitati de hrana limitata, intervine o concurenta agresiva intre indivizi, ajungandu-se la formarea unei ierarhii in cadrul populatiei de crap in functie de dimensiunea corpului.


Bibliografie: “Nutritia si alimentatia pestilor” de ing.Lucian Oprea & Rodica Georgescu si “Pestele si crescatoriile de peste” de Horvath Laszlo 


Daca veti dori ca pe viitor sa fiti informati cand va apare o noua postare pe blog, puteti sa va scrieti adresa de email in coltul din dreapta sus . Restul il fac eu. 

 

 

 

Share

Comments

  1. Foarte interesant ,multumim…:)

  2. Extrem de util articolul.mai ales pentru crescatorii de crap koi.

  3. Iuga grigore Says: May 28, 2017 at 7:37 am

    Doresc si eu sa aflu mai multe informatii despre pesti.

  4. Iuga grigore Says: May 28, 2017 at 7:38 am

    Vreau si eu sa fiu informat.

Leave a Reply to Niko Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


+ 7 = 9

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Website is Protected by WordPress Protection from eDarpan.com.