Din spatele cortinei. Prima lectie de piscicultura. Hidrobiologia si chimismul apei. ( 1 )

Din spatele cortinei. Prima lectie de piscicultura. Hidrobiologia si chimismul apei. ( 1 )

Incepand cu anii 2000 tot mai multi noi patroni de balti si-au orientat activitatatea spre pescuit sportiv in detrimentul pisciculturii, simtind ca aici veniturile vor fi mai substantiale si nu trebuiesc foarte multe cunostinte de specialitate .


S-au dezvoltat adevarate industrii de agrement pe langa lacurile de pescuit sportiv .


Timp de 14 ani s-au investit zeci de miliarde in dezvoltarea afacerilor.


Drumuri de acces facile , pontoane, toalete ecologice, dusuri, locuri speciale pentru gratar, casute, camere de luat vederi, cu toate au devenit dotari obisnuite pentru orice balta care se respecta .


S-au consolidat malurile lacului, s-a toaletat vegetatia, s-a populat cu zeci si sute de tone de crap in special .


Unii mai norocosi au avut pusibilitatea sa concesioneze mai multe lacuri, dar unii s-au multumit cu unul singur si bun.


Sa presupunem ca in anul 2000, tu stimate cititor ai avut sansa sa iei in administrare un iaz.


Ai avut niste bani, ai mai si imprumutat, ai facut amenajari si modernizari, ai populat balta cu crap si te-ai apucat de treaba.


N-ai nici in clin nici in maneca cu piscicultura, dar tu esti un pescar de crap impatimit si stii ce-si doresc pescarii.


Legat de piscicultura, stii doar atat: pestele are nevoie de apa iar apa ii va oferi crapului hrana de care are nevoie. Suplimentar, pescarii vor arunca tone de nada.


Citesti prin reviste ca pestele numit crap creste intr-un an cati altii in 10 si te pui pe asteptat.


Primii ani merg foarte bine, pestele ia in greutate, dar nu atat cat scrie in reviste, populezi an de an ca sa vina pescarii catre tine deoarece a aparut in mod firesc competitia, si acum aceeasi pescari care veneau doar la tine  au ca alternative inca 3 balti in judet.


Au trecut 8 ani de cand ai concesionat balta si apar primele probleme pe balta.


Desi populezi balta cu mult peste, crapul nu mai trage la fel de bine la varga si lanseta si pescarii incep sa barfeasca ca balta nu mai are peste si sa se reorienteze spre alte balti.


Tu gasesti imediat un raspuns logic. In namolul de pe fundul baltii, care atinge acum un metru, sunt zeci de mii de scoici mari, raci si larve care il atrag pe crap mai mult decat boilessurile pescarilor. Pe pescari nu-i intereseaza. Ei vor sa prinda peste la fel de mult  ca in anii trecuti.


Nici pestele nu mai are acelasi spor de crestere ca acum 3-4 ani. Partea cea mai proasta este ca in iarna trecuta ti-au murit vreo 5 tone de crap cand a plecat gheata. Ai mai avut pierderi iarna, dar parca nu asa de mari.


“Copci ai facut, alimentare cu apa ai avut… de ce a murit totusi pestele?”, te intrebi disperat.


Incepi sa intrebi in stanga si in dreapta deoarece problema te depaseste, toti iti dau raspunsuri vagi dar pana la urma cineva iti spune.


“Vezi, batrane ca este un inginer piscicol de la Bacau care are un blog, citeste si tu si vezi ca a scris cateva articole pe chestia asta. Poate iti da vreun sfat.”


Citesi si incepi sa-ti dai seama ca undeva ai gresit. Ai avut grija ca totul sa fie perfect, mai putin mediul in care traieste pestele.


Tragi concluziile si iti dai seama ca trebuie sa faci ceva. Balta da rateuri, lucru la care nu te-ai fi gandit niciodata cand te-ai apucat de treaba acum 8 ani.Iar belelile de data asta nu ti le-au mai facut pescarii.


Ce treaba poate sa aiba chimismul apei vizavi de comportamentul pestelui in fata carligului ?


Si totusi citind articolele iti dai seama ca poate fi  o explicatie logica in momentul de fata.


Pui mana pe telefon si suni pe numarul de pe site. Dupa o ora de discutii parca ti se ia un val de pe ochi.


Personajul din spatele blogului ti-a explicat pas cu pas la modul cel mai logic ce s-a intamplat cu balta an de an, si de ce pestele are acum acest comportament atipic, de parca ar fi fost acolo,langa tine.


Nu-i asa de usoara piscicultura asta. Am stabilit sa colaboram si iata ce raspuns am primit:


“Domnule Ionescu, ca sa rezolvam efectul trebuie sa intelegeti cauza care a stat la baza producerii lui.”


“Cititi cu mare atentie urmatoarele articole ce vor aparea pe blog si vom discuta dupa aceea.”


Astazi prima lectie adevarata de hidrobiologie si biochimie .


Sper sa nu adormiti cu totii pana la final . Macar unul sa ramana ca sa stinga lumina !


Factorii chimici ai mediului acvatic si influenta lor asupra pestilor


  

Substanta organica 

 

Daca aveti cumva o balta este imposibil sa nu fi auzit vreodata de expresia “substanta organica in exces”.


Daca substanta organica depaseste o anumita limita, echilibrul baltii se poate rupe imediat in defavoarea pestilor.


De unde provine substanta organica ?


– In primul rand de la organismele vegetale si animale care au crescut in lac si care au murit (fitoplancton, zooplancton, plante, micro si macroorganisme, pesti, animale etc).


– de la excrementele pestilor (densitati foarte mari), in special de la cei care manaca plante si care elimina resturi mari vegetale nedigerate.


– din apele de alimentare ale bazinelor.


-de la gunoiul de grajd (gainat de pasare) distribuit fara discernamant in apa.


In apa bazinului substanta organica se regaseste in urmatoarele forme:


– peste 90 % se regaseste dizolvata in apa sub forma de aminoacizi, proteine, lipide, glucide, vitamine, enzime samd. Ea provine in special in urma proceselor de metabolism .


– diferenta o constituie substanta organica coloidala, substanta organica in suspensie si detritusul ( substanta organica moarta de pe fundul apei ) .


O parte din aceasta substanta organica este consumata de bacterii si cea mai mare parte de organisme ce filtreaza gen rotifere, bivalve, mici crustacee gen cladocere si copepode. Chiar si pestii ce isi iau hrana de pe fundul iazului participa la ospat.


O parte din aceasta substanta se va descompune sub actiunea oxigenului din apa .


Daca este o apa bine oxigenata, atunci toate substantele organice din masa apei si de pe fund se vor transforma (mineraliza) sub actiunea bacteriilor in substante minerale ( N, P, K, Ca ) care vor fi asimilate de plantele submerse si emerse .


O bacterie din apa traieste pana intr-o ora. Durata de viata a unei alge unicelulare care intra in componenta fitoplanctonului este de cateva ore. Zooplanctonul la fel.Dupa aceea ele mor si vor intra in descompunere.


Exista acest circuit. Organismele mor, sunt descompuse de catre bacterii in substante minerale care la randul lor sustin din nou dezvoltarea fitoplanctonului, zooplanctonului si plantelor si ciclul se reia.


Daca acele ape nu sunt bine oxigenate, iar cantitatea de oxigen dizolvat in apa  este sub 3-4 mg/l procesul de descompunere a substantelor organice tot va avea loc.


Doar ca de data asta va avea loc un proces de putrefactie in lipsa oxigenului iar substantele organice in loc sa se transforme in substante minerale folositoare baltii, se vor transforma in produsi saraci in oxigen care sunt toxici pentru balta: amoniac, hidrogen sulfurat, metan etc.


In timpul verii, apele sunt de obicei incarcate cu foarte multe substante organice.


Daca ani de zile, bazinele nu au fost golite niciodata, acel namol organic care nu a putut fi descompus in totalitate, se va aduna an de an pe fund.


Vara, din cauza caniculei, temperatura apei  creste foarte mult pe perioade lungi, oxigenul descreste treptat, cresc valorile acizilor, PH-ul apei va scade accentuat si se produce un dezechilibru chimic, biologic si fiziologic care poate conduce la mortalitati in masa.


Daca nu urmariti fenomenul, si scaderea brusca a oxigenului va prinde cu garda jos, pericolul va fi real pentru pesti , ei neavand timp suficient sa se retraga in locuri mai oxigenate.


Citind si intelegand toate aceste lucruri va puteti  da seama cum crapul incepand din iunie si pana in august are un comportament mai atipic si prefera dintr-o data alte zone mai aerisite in detrimentul altora care erau foarte bune dar care acum prezinta un dezechilibru  fizico-chimic.


In aceste cazuri nu ai altceva de facut decat sa incerci sa aerezi, sa improspatezi apa daca ai sursa suplimentara de apa sau sa tratezi cu var.


Daca gluma se ingroasa, bazinul va trebui in mod obligatoriu pescuit, lasat pe uscat pentru o iarna si o vara, pentru ca substantele organice din namol sa se mineralizeze in prezenta aerului, vantului, fenomenului de inghet-dezghet si soarelui.


Daca veti solicita laboratoarelor Apelor Romane o analiza a substantei organice din apa ea se va prezenta sub forma ” CCO-Mn ” sau ” mg.KMnO4 / l “


Valoarea optima pentru substanta organica va trebui sa fie 35 – 50 mg KMnO4 / l


Daca valorile depasesc 80 mg KMnO4 / l  pregatiti-va de ce-i mai rau.


Circuitul substanţelor organice


Algele din planctonul unui lac pierd în apă mari cantităţi de substanţe organice sintetizate.


Aceste produse rezultate din celulele plantelor, împreună cu excreţia animalelor şi secreţiile enzimatice ale bacteriilor fac ca apa lacurilor să conţină, în soluţie, în anumite situaţii, mai mult material organic decât există în organismele vii şi în partriculele moarte.


Unele plante şi animale acvatice pot absorbi o parte din substanţele dizolvate în apă pentru a suplimenta nutriţia lor prin fotosinteză sau ingestie.


Prelucrarea hranei şi a unor vitamine direct din apă are un rol deosebit de important pentru organismele unicelulare. Acestea pierd în mod activ substanţele organice în apă şi le absorb tot în mod activ.


Există deci o circulaţie activă a substanţelor organice în planctan care nu ia direcţia lanturilor trofice clasice.


Dintre substanţele degajate în apă, unele pot fi toxice.


Alga Chlorella degajă un compus, chlorelina, cu efect inhibitor asupra creşterii altor specii de alge şi chiar asupra propriei sale creşteri.


Substantele biogene din apa


 Azotitii ( NO2 mg/l)


– concentratia admisibila in apele piscicole : sub 0 , 2 mg / l


-prezenta azotitilor ne arat cat se poate de clar ca avem in balta substanta organica in exces, aflata intr-o stare avansata de putrefactie din cauza lipsei oxigenului.


-azotitii sunt substante instabile fiind prezenti in apele cu un continut scazut de oxigen, incarcate in substanta organica, unde se dezvolta bacterii denitrificante (ce lucreaza in lipsa oxigenului) capabile sa scoata azotul din compusii sai, trecandu-l prin forma de amoniac, pentru ca apoi sa-l puna in libertate in forma gazoasa.

Azotati—-Azotiti—-Amoniac (gaz )—-Azot (gaz)


Prin acest proces de nitrificare, o parte importanta de azot este scoasa din circuitul nutritiv, fiind trecut din materie folositoare in materie toxica (NH3 este toxic) sau este scos din apa (N2 iese din apa)


– azotitii si amoniacul apar de obicei vara la temperaturi ridicate sau iarna datorita podului de gheata format . In ambele cazuri vorbim de cantitati de oxigen deficitar aflate in apa .


amoniacul este toxic daca depaseste 2 mg / l determinand asfixia si mortalitatea in masa a pestelui.


-daca insa apa este bine oxigenata ( primavara si toamna ) , azotitii vor fi oxidati imediat si transformati in azotati foarte utili plantelor .


 Azotatii (NO3)


Valoare optima pentru ape piscicole : 2,5 – 3 mg / l


-azotatii sunt formele asimilabile ale azotului.


-azotatii, fosfatii solubili si sarurile de potasiu, constituie elementele minerale fundamentale in fotosinteza plantelor.


Avem urmatoarele surse de azotati:


– azotul atmosferic care este transformat in azotati de catre bacterii ce fixeaza azotul si care se gasesc in namolul de pe fundul apelor.


– alta sursa o reprezinta ploile torentiale insotite de descarcari electrice  care aprovizioneaza apele cu cantitati insemnate de azotiti.  .  Acestia sunt imediat oxidati si transformati in nitrati ( NO3 ) in prezenta oxigenului.


– organismele moarte, plantele si animalele, cazute pe fundul apei si care sunt supuse procesului de mineralizare.


Daca fundul apei este foarte bine oxigenat vor actiona  bacteriile nitrificante care vor transforma azotul proteic in azotati.


Si acum urmeaza drumul bine cunoscut. Plantele din apa vor asimila azotatii care sunt usor solubili , acestia trec de la plante la animale in cadrul acestui circuit trofic iar in final se va intoarce din nou in apa sub forma azotului proteic din organismele moarte si sub forma amoniacului din excremente.


Azotatii fiind foarte solubili , nu se pot acumula pe fundul bazinelor precum fosfatii .


Cantitatea de azotati din bazinele piscicole depinde de : temperatura, cantitatea de oxigen,  cantitatea de substante organice si PH-ul apei.


Iarna, pe fundul bazinelor piscicole se gasesc cantitati mari de azotati .


Vara din cauza consumului mare de catre plante ei dispar din apa .


Primavara si toamna ,datorita circulatiei apei ,azotatii se gasesc repartizati uniform pe toata suprafata apei .


 Amoniul (NH4+ mg /l)


 -concentratia maxima admisibila in piscicultura: 3,0 mg/l


Fosfatii  (PO43- mg /l )


 – valori optime 0,05 – 1,5 mg / l, maxim admis : 3,0 mg / l


Prezenta lor are trei surse:


-plantele si organismele moarte. Mineralizarea lor se face mult mai usor decat azotatii, putandu-se realiza in ape mai putin oxigenate fara ajutorul bacteriilor .


– ingrasamintele minerale distribuite voluntar de om pentru marirea productivitatii apelor bazinelor piscicole .


– sursele de alimentare cu apa ce se imbogatesc cu cu fosfor datorita deversarilor din industrie si agricultura.


La fel ca si azotul, potasiul si siliciul, fosforul este foarte important  in activitatea plantelor .


Pe timpul verii de cele mai multe ori lipseste din apa fiind consumat de bacterii si plante.


Iarna, rezervele de fosfati se refac ca urmare a trecerii fosforului din organismele moarte in organismul mineral .


Cantitatile cele mai mari de fosfor solubil in apa se gasesc primavara si toamna .


Intre N si P exista o stransa legatura, prezenta fosforului ajutand bacteriile ce fixeaza azotul sa acumuleze mai usor azotul din atmosfera.


 

Circulaţia fosforului


In apa lacurilor, compuşii fosforului (de natură anorganică şi organică) se găsesc atât în stare solubilă, cât şi sub formă de particule în suspensii.


Fosforul mineral dizolvat intră în circuitul  ecosistemului care cuprinde un circuit biologic, determinat de metabolismul algelor fitoplanctonice şi al animalelor şi un circuit geochimic determinat de interacţiunea sedimentelor cu compuşii fosforului din apă.


Circuitul azotului


Căile de intrare ale azotului mediul acvatic sunt numeroase şi complexe cuprinzând, în primul rând azotul atmosferic, ce se dizolvă în apă pînă la circa 15 mg/l la 20 grade C.


Oxizii de azot care apar în atmosferă în urma descărcărilor electrice sau din diverse alte surse sunt antrenaţi de precipitaţii şi concentraţi în apele de suprafaţă.


Azotul sub formă de compuşi amoniacali, azotaţi şi azot organic este transportat de apele de alimentare ale lacurilor, unde intră în circuitul biochimic al acestora şi este fixat sub formă de azot liber sau sub formă de compuşi organici de către unele alge sau bacterii şi transformat în azot organic.


După moartea algelor, o mare parte a azotului organic intră în circuitul bacterian, iar o altă parte ajunge în sedimente.


In circuitul bacterian, azotul aminoacizilor este mineralizat pînă la amoniac.


Bacteriile participă în două moduri la mineralizarea compuşi lor organici ai azotului: ca sursă de azot pentru sinteza propriilor substanţe proteice şi ca sursă de energie necesară pentru reducerea CO2.


Din acest circuit biologic, algal şi bacterian rezultă şi pierderi de N2. O parte din compuşii cu azot trec în sedimente sub formă de compuşi humici sau sub formă de detritus organic ce va fi transportat de afluenţi.


In anumite situaţii, o parte din azotul aflat în sedimente se poate pierde în procesul de denitrificare sau poate intra din nou în circuitul bacterian şi algal.


Circuitul algal şi bacterian determină reciclarea azotului de circa 10-20 ori pe an.


 Fundul bazinului


Un rol foarte important in calitatea bazinului piscicol il va constitui substratul .


Dupa cum am mai spus si in articolul de ieri, substratul functioneaza ca un veritabil laborator care produce elemente nutritive minerale pentru iaz.


Deasemenea,  substratul va gazdui in functie de compozitia sa fizico chimica anumite specii de plante si animale .


Daca fundul acelui bazin va fi tare, argilos si nisipos, bogat in cloruri, silicati si sulfati, dezvoltarea plantelor va fi oarecum limitata.


Daca fundul va fi bogat in namol organic, dezvoltarea plantelor va fi favorizata daca in namol se vor gasi suficiente substante folositoare.


 PH-ul sedimentului


Pentru solurile piscicole se recomanda ca PH-ul optim sa fie 7 – 7,8


In nici un caz sa nu fie mai mic de 6,5 si nu mai mare de 8,2.


Este foarte important de stiut PH-ul solului intrucat in functie de acesta vom sti cu ce fel de ingrasaminte si amendamente putem interveni in corectarea structurii solului .


Folosirea indelungata a unor anumite tipuri de ingrasaminte pot scadea PH-ul solului .


Vorbim aici de ingrasamintele ce contin N precum ureea.


Aceste ingrasaminte se vor da doar daca solul este usor alcalin si bogat in carbonati sau se vor aplica simultan cu amendamentele de Ca .


Substantele organice din sedimente


Pentru bazinele piscicole productive, substanta organica din sol nu trebuie sa depaseasca 60 mg KMnO4 / 100 g sol.


Humusul: 2 – 5 mg / 100g sol .


In sol si la suprafata lui, resturile organice moarte se transforma in substante minerale in prezenta oxigenului .


In acest proces sunt eliberate elemente nutritive si alte elemente precum: CO2, H2O, NH3, NO3, PO43-, SO42-.


 In cazul in care bazinul piscicol se va folosi foarte multi ani , fara a fi lasat pe uscat vara si iarna pentru refacerea structurii lui, cantitatea de substanta organica acumulata in sol va prezenta valori foarte mari si va creea niste conditii necorespunzatoare pentru pestii din apa.


 Daca in sol exista o cantitate redusa de substante organice iar alimentarea bazinului se face cu o apa bine oxigenata atunci sunt asigurate conditiile optime de mineralizare a lor si reintrarea lor in circuit .


Daca dimpotriva, avem o cantitate foarte mare de substanta organica si o oxigenare proasta a apei, atunci in loc de mineralizare vom avea un proces de putrefactie a lor rezultand:


– lipsa de oxigen.


– degajare de gaze toxice: NH3, H2S, NO2


– transformarea unor substante folositoare pana la forma N2 si S2 ce se vor degaja sub forma de bule gazoasa in atmosfera in loc sa ramana in apa


In aceasta situatie nu avem decat trei solutii :


– bazinul trebuie lasat in mod obligatoriu pe uscat o iarna si o vara pentru mineralizarea substantelor organice in exces.


– distribuirea de amendamente calcaroase pe sol daca bazinul este vidat sau direct in apa daca este in exploatare.


– aerarea puternica a apei pentru a evita aparitia deficitului de oxigen si eliminarea eventualelor gaze toxice din apa .


 Calciul din sedimente


Pentru bazinele piscicole cantitatea optima de Ca2+este: 80-120 /  100 mg. sol

+


 – este un element indispensabil pentru viata plantelor si animalelor acvatice.


– prezenta lui asigura o foarte buna stare fizica si chimica a solului.


– asigura o intensa activitate ecologica.


– influenteaza in bine potentialul productiv al solului.


– este in sol principalul neutralizator al acizilor.


– controleaza aciditatea solului.


– este un element esential pentru fertilitatea solului.


 Magneziul din sedimente ( mg Mg2+ / 100 g sol )


 -optim 50 mg Mg2+ / 100 g sol


– este un element esential in fiziologia plantelor verzi deoarece participa la compozitia clorofilei .


– procesul de fotosinteza este conditionat de prezenta Mg2+ .


– cantitatea de magneziu este determinata de natura solului .


– cantitatea de Mg2+ trebuie sa fie in cantitate mica fata de Ca2+ din sol .


– raportul optim in piscicultura  Ca2+ : Mg2+ este 5 / 1


 Azotul din sedimente (mg N / 100 g sol )


 – recomandat:  3 mg N/ 100 gr sol – in perioada vegetativa.


–  recomandat: 1 mg: N / 100 gr . sol – in perioada de iarna. 


– azotul este elementul nutritiv esential pentru viata plantelor si animalelor acvatice.


– el este absorbit din apa sub forma de NO, NO3 si NH4+.


– forma cea mai usoara  de asimilat de catre plante este sub forma de azotati.


– el este foarte usor solubil si de aceea nu poate fi incorporat ca rezerva in plante si in sol unde este spalat imediat de pe fund .


– pentru cei care inunda bazinele se recomanda distribuirea ingrasamintelor naturale pe baza de azotati doar cu cateva zile inainte de inundare.


 Fosforul din sedimente (mg P / 100 g sol )


-valoare optima: 0,05 – 1,5 mg / 100 g sol.


-raport optim N / P este de 4 / 1


– este al doilea element indispensabil dupa azot  ca importanta pentru fiziologia plantelor.


– este un element greu solubil.


– pentru fertilizarea solului si nutritia plantelor  este foarte importanta trecerea fosfatilor in saruri usor solubil.


– solubilitatea compusilor de Ca cu P  ( Ca3(PO)2 )  scade odata cu cresterea PH-ului .


– daca fundul bazinului este bogat in calciu,  P  se va fixa ca un compus greu solubil care impiedica schimbul intre sol si apa. De aceea niciodata distribuirea ingrasamintelor fosfatice nu se face impreuna ca amendamentele calcaroase ci la un interval de minim 2 saptamani, pentru a impiedica blocarea P si Ca in compusi insolubili .


Piscicultorul ca un adevarat dirijor va avea grija sa intervina ori de cate ori este nevoie pentru a pastra echilibrul acesta atat de fragil din apa si a proteja pestele.


P.S. Am incercat si voi incerca in continuare sa reduc la minimum eventualele formule chimice si sa “traduc” descrierile prea elaborate. Daca veti dori sa experimentati detaliile va invit sa studiati pe larg doua din sursele mele de inspiratie care mi-au placut cel mai mult: Curs hidrobiologie si Gospodarirea apelor .Un articol foarte bun legat de poluarea mediului cu nitrati veti gasi aici.

 

-va urma-

 

Daca veti dori ca pe viitor sa fiti informati cand va apare o noua postare pe blog puteti sa va scrieti adresa de email in coltul din dreapta sus .Restul il fac eu.

 

Share

Comments

  1. Respecte mele domnule inginer,
    Va felicit pentru calitatea blogului dumneavoastra si pentru articolele foarte interesante care le postati, acesta fiind unul dintre ele.
    In zona in care locuiesc este o balta foarte mare care nu a mai fost golita de multi. In ultimii ani mortalitatea este destul de mare. Vara stuful de pe marginea lacului este plin de caras mort, mirosul este insuportabil. Acum am inceput sa inteleg ce se intampla de fapt, ce sufera saracii pesti, de ce se mai prinde cate ceva pana pe la sfarsitul lunii mai, pe urma, in restul anului, pauza.

    “Astazi prima lectie adevarata de hidrobiologie si biochimie. Sper sa nu adormiti cu totii!” – m-a amuzat asta … dar sa imi fie cu iertare, trebuie sa recunosc ca am mai sarit unele randuri , mai ales pe final.

    Astept cu mare interes urmatoarele articole. Spor la treaba.

  2. Foarte interesant. Am o intrebare: daca vrei sa-ti creezi un iaz nou, cred ca nu conteaza marimea, nu stiu, poti trata situatia ca la un acvariu mai mare? Ma refer la straturile substratului, ventilatie/circulatie apa, calitatea apei etc.? Multumesc anticipat, o zi buna.

    • Pare simpla intrebarea dar putem sa discutam cel putin ora pe marginea ei. Cand ai un acvariu,vezi prin peretii de sticla cand ceva nu este in regula.
      Cand ai o balta trebuie sa citesti anumite semnalele pe care ti le trimit atat pestii cat si iazul ca atare.
      Aici marimea conteaza. Intr-un fel te joci cu o balta de trei hectare si altfel intervii intr-una de 100 de hectare.
      Una peste alta, peste tot ai nevoie de o sursa buna de alimentare si de o buna oxigenare a apei.
      Daca te confrunti cu un deficit de oxigen intr-o balta de trei hectare, bagi 3 aeratoare si ai salvat situatia.La cea de 100 de hectare e mai dificil.
      La o balta mica aplici mai usor tehnologiile .E mult de discutat. Dupa ce o sa citesti si urmatoarele doua articole o sa-ti fie mult mai usor sa vezi diferenta.

      • Da, citind te luminezi. Incepe sa-mi para rau ca mi-am ales meseria gresita! :)! Daca intr-un articol separat ati putea sintetiza cateva “secrete” pe baza celor scrise pana acum, relationate cu pescuitul crapului, ar fi de mare ajutor! O seara placuta. Stima.

  3. diaconita petru Says: January 31, 2014 at 1:05 pm

    cred ca hidroponia de aici a aparut

  4. catalin.anici Says: January 31, 2014 at 1:15 pm

    Sunt curios cati asa zisi “piscicultori” citesc aceste randuri, dupa care, cati iau aminte ceea ce scrie aici. Din pacate, oamenii de afaceri din Romania, (deci si piscicultorii) sunt niste snobi cu bani (bani facuti pe cai necurate) care cred ca le stiu pe toate, iar instinctele lor sunt fabrici de bani.
    Ca o sugestie, ar fi interesant pt. noi cititorii, o rubrica in care sa discutam si la obiect despre unele balti din zona noastra. Stiu ca aceste rubrici sunt pe forumurile de specialitate, dar acolo exista subiectivism la maxim si nu realitate.

    • Mi-ai dat o idee excelenta, Catalin! Si eu evit sa intru pe forumuri sa comentez, deoarece sunt unii care sub masca unor pseudonime te fac varza inainte sa apuci sa deschizi gura. Singurul forum de pescuit pe care il citesc intotdeauna cu mare placere este cel de pe carponline.ro unde se vede si se simte eleganta lui Vlad Pavlovici.
      Voi da titlul unui articol care se va chema: “Condica de reclamatii, propuneri si sugestii” unde la comentarii orice cititor poate ca sa propuna o tema la care poate sa raspunda oricine,Se pot propune si subiecte ale unor viitoare articole.De ce nu? Sa fie forumul nostru Multumesc!

  5. Sunt foarte interesat de comentariile si opiniile dv. Ce ne puteti spune despre gospodarirea apelor in cazul pastravariilor.

    Multumesc frumos.

    • Domnule Vaju,
      Salmonicultura este un domeniu in care am mai mult competente teoretice decat practice deoarece nu am profesat niciodata intr-o pastravarie.
      Din punct de vedere teoretic pot sa va dau un raspuns dar nu as fi eu multumit deoarece nu ar fi dublat de o experienta practica in domeniu.

  6. Cu permisiunea dumneavoastră, în text NO2 apare și ca “azotiți”, și ca “nitriți”. Să nu creeze confuzie. La fel și în cazul NO3 (“azotați” și “nitrați”);
    Poate mai trebuia adăugat faptul că procesul de nitrificare are loc cu eliberare constantă de ioni de H+ în apă, ceea ce duce la scăderea constantă a valorii pH-ului apei. Acest factor trebuie însă compensat cu mare grijă (corecții în trepte de max. 0,2 puncte pH), pentru că peștii suportă mai ușor valori ale pH-ului mai depărtate de valoarea pH-ului organismului lor intern (aflată în jurul lui 7,4), decât ar suporta schimbări bruște ale acesteia.
    Legat de NH3 (toxic pentru pești), acesta virează în mod natural către NH4+ (inofensiv pentru pești) și înapoi, concentrațiile relative ale celor doi compuși unul față de celălalt variind cu temperatura și pH-ul (prezență mai mare de NH3 față de NH4+ cu cât temperatura și pH-ul sunt mai mari). Astfel, apa mai rece și cu un pH mai mic este de preferat.
    Cele de mai sus sunt bine de luat în calcul în condițiile în care kit-urile de test pentru NH3 nu fac diferența între cei doi compuși.

    • Va multumesc pentru observatii, domnule Ehud.Am incercat sa fac corectura.Referitor la Azotati si nitrati eu am stiut dintotdeauna ca sunt unul si acelasi lucru.
      Se vede ca stapaniti domeniul, de aceea am o intrebare pentru a-mi lamuri confuzia :”Care este diferenta dintre azotiti si nitriti?”
      Va multumesc pentru interventie si va mai astept si cu alte comentarii in viitor.

      • Elementul “azot” apare în Sistemul Periodic al lui Mendeleev sub denumirea de “nitrogen” (de unde și simbolul său, “N”). Plecând de la cele două denumiri ale aceluiași element chimic au apărut ambele denumiri pentru același ion NO2- (“azotiți” / “nitriți”).
        Observația mea a fost făcută în sensul în care folosirea ambelor denumiri în același text putea crea confuzie.

        Cu mulțumiri și cu felicitări pentru calitatea blogului, pe care încerc să îl urmăresc cu regularitate.

  7. […] la un pret corect la firma Dreamfish.ro, unde exista inclusiv consultanta gratuita oferita de un inginer piscicol, expert in domeniu, cu studii aprofundate si perfectionari la […]

  8. Buna ziua! As avea o intrebare la dvs..am achizitionat recent un lac, care a avut digul spart (intentionat) in primavara. A mai ramas ceva apa in lac, iar in partea de unde s-a scurs apa a inceput sa creasca vegetatie. Doresc sa refac digul si m-ar interesa sa stiu daca e ok sa las zona aceea asa cum este sau ar trebui sa decopertez zonele in care a crescut vegetatia.
    Multumesc.

  9. Pana Doru Says: July 28, 2017 at 8:58 am

    Buna ziua! Sunt un pasionat crescător de loricaride exotice (ancistrusi, hypancistrusi) si ma confrunt cu o problema la care nu gasesc rezolvare. Dacă vă pot adresa o intrebare sunt sigur că m ati putea ajuta cu un sfat tehnic. De ceva vreme nu reuses sa scot nici un pui din icre. Mi se intampla următorul fenomen: pestii depun normal dar mi se dizolva prematur membrana care inveleste icrele. În loc să stea 6 sau 7 zile icra protejată de membrana care le înconjoară pe toate, aceasta membrana se dizolva dupa 3-4 zile iar puiul (larva) nu este suficient de dezvoltată. Aceasta moare ulterior dupa cateva ore. Puteti sa mi spuneti ce dizolva aceasta membrana prematur? Mai vreau sa mentionez ca am incercat sa eclozez icrele la diferite temperaturi (de la 24 la 29 de grade), am folosit si apa de osmoza( mai mult s au mai putin) rezultatul este acelasi. Dacă mă puteți ajuta cu un sfat tehnic va sunt foarte recunoscător. Va multumesc

Leave a Reply to ing. Florin Albu Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


+ 7 = 14

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Website is Protected by WordPress Protection from eDarpan.com.