Ce noutati va aduce viitoarea lege a pescuitului… pescarilor sportivi, detinatorilor de iazuri de pescuit sportiv si nu numai lor !
Am rasfoit proiectul final care va constitui baza viitoarei legi a pisciculturii din Romania si care va intra in votul parlamentului.Cat de sifonata va iesi legea de acolo vom vedea dupa aceea.
Apar lucruri noi precum obligativitatea obtinerii licentei de acvacultura pentru cei care fac chiar si numai pescuit sportiv in balti, indiferent de marimea acestora.
Regulamentele de pescuit sportiv specifice fiecarei balti se vor raporta la ANPA si vor constitui anexe la licenta de acvacultura.
Apar noutati precum “testul care să confirme cunoaşterea legislaţiei specifice şi a unor noţiuni de ihtiologie elementare” la obtinerea permisului de pescuit. Apar fisele de capturi ce trebuiesc completate de fiecare pescar sportiv in parte. Apare termenul de pescuit turistic.
Se infiinteaza Garda piscicola, jandarmii vor avea din nou dreptul de a constata si sanctiona infractiunile piscicole samd.
Apar noi sanctiuni in textul legii.
Poti practica acvacultura in iaz, doar daca ai relatie contractuala cu un specialist.
Dar nu vreau sa va pagubesc de placerea lecturii, asa ca va invit sa cititi toate noutatile in randurile de mai jos.
Pescuitul recreativ în ecosisteme acvatice naturale şi amenajate (cu excepţia amenajărilor piscicole) se efectuează pe baza:
-unui permis nominal valabil pe o perioadă calendaristică determinată (1zi/ 1 săptămână/1lună/ 2 luni/un an calendaristic),
-a tichetului teritorial și carnetului de capturi emise de Agenția Națională pentru Pescuit şi Acvacultură
Ambele eliberate de asociațiile de pescari autorizate deţinătoare ale unui drept de pescuit într-un teritoriu delimitat, în baza unui test care să confirme cunoaşterea legislaţiei specifice şi a unor noţiuni de ihtiologie elementare.
Acvacultura se poate practica doar în condiţiile în care există o relaţie contractuală cu un specialist în ştiinţele vieţii sau cu o organizaţie/asociaţie de profil recunoscută
Unităţile de producţie din acvacultură, indiferent de forma prin care gestionează efectivele pisicicole (pescuit de recoltă sau pescuit de agrement) sunt înscrise în Registrul unităţilor de acvacultură şi primesc licenţă de acvacultură
Pescuitul recreativ se efectuează în condiţiile şi pe baza regulamentului stabilit de deţinătorul licenţei de acvacultură, regulament înregistrat la autoritatea publică centrală responsabilă pentru domeniul pescăresc, care se va constitui în anexă la licenţa de acvacultură.
Ecosisteme acvatice naturale:
a) Dunărea teritorială, Delta şi lunca inundabilă a Dunării;
b) complexul lagunar Razelm-Sinoe şi lacurile litorale;
c) pâraiele şi râurile de munte, colinare, de şes şi zonele lor inundabile;
d) bălţile şi lacurile naturale lipsite de instalaţii hidrotehnice pentru alimentarea, reţinerea şi evacuarea apei; g) zona apelor teritoriale şi Zona Economică Exclusivă a Mării Negre.
2. Ecosisteme acvatice amenajate:
a) heleşteiele;
b) iazurile cu zonele lor inundabile;
c) lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la viituri;
d) reţeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice;
e) vivierele de orice tip;
f) staţiile de reproducere artificială;
g) instalaţiile pentru creşterea intensivă şi dezvoltare post-embrionară;
h) lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la viituri;
i) reţeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice;
Punerea în aplicare a măsurilor prevăzute se realizează de către autoritatea publică centrală responsabilă de sectorul pescăresc prin Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are următoarele atribuţii principale:
-administrează resursele acvatice vii din habitatele piscicole naturale ale României, în condiţiile legii;
– desfăşoară activităţi de control şi inspecţie piscicolă în ecosistemele piscicole, unităţi de acvacultură, unităţi de procesare şi comercializare de pe teritoriul României şi aplică sancţiunile prevăzute în legislaţia din domeniul pescuitului, acvaculturii, procesării și comercializării resurselor acvatice;
Reglementarea patrimoniului pescăresc
Patrimoniul public pescăresc al României se constituie din:
-resursele acvatice vii aparţinând domeniului public al statului;
-ecosistemele acvatice naturale precum şi cele publice inventariate astfel;
-biodiversitatea generată de corpurile de apă, aşa cum sunt definite în Legea apelor, indiferent de proprietar.
Patrimoniul pescăresc privat al statului este constituit din:
-amenajări pisicicole,
-terenuri pe care sunt amplasate amenajările pisicicole,
-instalaţii hidrotehnice,
-diguri, canale şi alte active care constituie componente ale unei amenjări pisicicole,
Toate acestea de mai sus, aflate în administrarea sau proprietatea autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc prin Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi care se află în inventarul acesteia la data de 31.12.2013.
În vederea valorificării patrimoniului pescăresc privat, se trec din domeniul public al statului în domeniul privat al statului, în conformitate cu prevederile art.10 alin. 2 din Legea 213/1998 cu modificările şi completările ulterioare, activele și terenurile aflate în inventarul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură la data de 31.12.2013.
Concesionarea sau închirierea patrimoniului pescăresc public constituit din resurse acvatice vii sau din corpuri de apă, în cazul acvaculturii, se poate face către persoane juridice, în baza studiilor privind productivitatea piscicolă naturală realizate de instituţii ştiintifice de profil.
Redevenţa sau chiria plătită va fi fixată în procent din valoarea productivităţii stabilite pentru fiecare corp de apă sau în procent din valoarea cotei de pescuit, calculate la preţul de referinţă, pe baza normelor stabilite de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
Valorificarea patrimoniului pescăresc aflat în domeniul public privat al statului se face prin vânzare, concesionare, arendare, închiriere, comodat sau alte forme prevăzute de lege.
Terenurile pe care sunt construite amenajări piscicole, cu excepţia celor prevăzute de Legea 49 din 2009, inclusiv instalaţiile speciale amplasate pe uscat, aflate în portofoliu/administrarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, trec din domeniul public al statului în domeniul privat al statului în vederea vânzării.
Reglementarea condiţiilor de practicare a acvaculturii
Acvacultura se referă în special la producţia de peşte, moluste, crustacee sau alge.
Acvacultura se practică în ecosisteme acvatice amenajate, indiferent de proprietar, cu acordul proprietarilor/administratorilor, şi doar în ecosistemele acvatice naturale identificate, nominalizate şi în condiţiile stabilite prin ordin al autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc, în baza Masterplanului pentru dezvoltarea acvaculturii în România.
Acvacultura se poate practica doar în condiţiile în care există o relaţie contractuală cu un specialist în ştiinţele vieţii sau cu o organizaţie/asociaţie de profil recunoscută
Se constituie Registrul unităţilor de acvacultură, document cu caracter administrativ, gestionat în sistem electronic de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, care va cuprinde toate capacităţile de producţie.
Unităţile de producţie din acvacultură, indiferent de forma prin care gestionează efectivele pisicicole (pescuit de recoltă sau pescuit de agrement) sunt înscrise în Registrul unităţilor de acvacultură şi primesc licenţă de acvacultură, eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură în condiţiile stabilite prin ordin al autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.
Nedeţinerea licenţei de acvacultură constituie contravenţie şi se pedepseşte conform prezentei legi.
Acvacultura de apă dulce poate fi:
a) acvacultură extensivă,
-practicată în amenajări piscicole în care furajarea nu este permisă sau se realizează limitat;
b) acvacultură semi-intensivă,
– formă a acvaculturii extensive, în care furajarea este permisă pentru suplimentarea nutrienţilor din hrana naturală, dar se realizează producţii medii anuale mai mici de 1500 kg/ha, în cazul ciprinidelor,
c) acvacultură intensivă,
-bazată exclusiv pe utilizarea furajelor, realizându-se:
-în cazul ciprinidelor, producţii mai mari de 1500kg/ha ,
-20 kg / m3 în cazul salmonidelor
– 30kg / m3 în cazul acipenseridelor;
Comercializarea materialului de populare nu se poate face decât în şi din unităţi de acvacultură certificate/licenţiate.
Acvacultura în viviere flotabile se poate practica în amenajări piscicole şi medii acvatice cu adâncimi mai mari de 6 m în zona de amplasare a acestora şi cu condiţia ca suprafaţa totală a vivierelor flotabile să nu depăşească 10% din suprafaţa totală a bazinului piscicol în care acestea sunt amplasate.
Reglementarea practicării pescuitului
Dreptul de pescuit aparţine statului şi se exercită în favoarea sa prin autorizarea accesului la resursele acvatice vii.
Accesul la resursele acvatice vii se reglementează prin normele emise de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, pe baza studiilor periodice elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil acreditate.
Distribuirea drepturilor de pescuit se face prin intermediul autorizaţiei de pescuit şi se exprimă în cote de pescuit, efortul de pescuit sau perioade de activitate în zonele de pescuit.
Valoarea cotelor de pescuit alocate (comercial şi de agrement) se va stabili utilizând preţuri de referinţă.
Accesul la resursele acvatice vii din ariile naturale protejate în vederea practicării pescuitului în scop comercial se atribuie în mod direct pescarilor profesionişti organizaţi în asociaţii profesionale de profil din unitatea administrativ- teritorială, pe baza licenţelor şi autorizaţiilor de pescuit comercial, cu respectarea planului de management al ariei naturale protejate şi al avizului administratorului sau custodelui care se acorda gratuit.
În lipsa administratorului sau custodelui sau al planului de managament, accesul la resursele acvatice vii din ariile naturale protejate în vederea practicării pescuitului în scop comercial se atribuie, în mod direct pescarilor profesionişti organizaţi în asociaţii profesionale de profil din unitatea administrativ-teritorială, pe baza licenţelor şi autorizaţiilor de pescuit comercial numai în locurile stabilite, în baza unui studiu ştiinţific realizat de institute de profil şi actului de reglementare obţinut de la autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului.
Pentru ariile naturale protejate pentru care nu a fost aprobat un plan de management, TAC-ul şi efortul de pescuit vor fi stabilite prin studii ştiinţifice.
Debarcarea produselor pescăreşti rezultate din pescuit se face în puncte de debarcare a căror nominalizare și funcționare sunt reglementate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.
Prima vânzare a peștelui, a altor produse acvatice vii și a produselor obținute din pescuit se face numai în centrele de primă vânzare, a căror nominalizare şi funcţionare sunt reglementate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.
Produsele obţinute din pescuit care constituie obiectul primei vânzări într-un loc situat în afara punctului de debarcare şi care trebuie să fie transportate înainte de a se produce prima vânzare, sunt însoţite până la locul primei vânzări de documentele de însoţire a mărfii, reglementate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
La propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc se stabilesc caracteristicile tehnice şi condiţiile de folosire a uneltelor şi echipamentelor de pescuit, marcarea şi procedura de aplicare a mărcilor pe uneltele de pescuit şi metodele de pescuit comercial, în apele marine şi continentale.
Folosirea altor unelte, echipamente sau metode de pescuit în afara celor stabilite este interzisă şi constituie infracţiune.
Pentru activităţile de pescuit se folosesc doar uneltele prevăzute în autorizaţia de pescuit.
O navă sau ambarcaţiune de pescuit are obligaţia de a recupera uneltele pierdute, iar nerecuperarea acestora va fi anunţată la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
Pescuitul de agrement şi sportiv
Pescuitul de agrement reprezintă activităţi necomerciale de pescuit care exploatează resursele acvatice vii în scop recreativ sau turistic și se practică în ecosisteme acvatice naturale și amenajate
Pescuitul recreativ în ecosisteme acvatice naturale şi amenajate (cu excepţia amenajărilor piscicole) se efectuează pe baza:
-unui permis nominal valabil pe o perioadă calendaristică determinată (1zi/ 1 săptămână/1lună/ 2 luni/un an calendaristic),
-a tichetului teritorial și carnetului de capturi emise de Agenția Națională pentru Pescuit şi Acvacultură
Ele sunt eliberate pescarilor, de asociațiile de pescari autorizate deţinătoare ale unui drept de pescuit într-un teritoriu delimitat, în baza unui test care să confirme cunoaşterea legislaţiei specifice şi a unor noţiuni de ihtiologie elementare.
Pescuitul recreativ în amenajările piscicole înregistrate în Registrul Unităţilor de Acvacultură se efectuează în condiţiile şi pe baza regulamentului stabilit de deţinătorul licenţei de acvacultură, regulament înregistrat la autoritatea publică centrală responsabilă pentru domeniul pescăresc, care se va constitui în anexă la licenţa de acvacultură.
Pescuitul turistic
Pescuitul turistic se efectuează pe baza:
– unui permis nominal valabil pe o perioadă calendaristică determinată (1zi/ 1 săptămână),
-a tichetului teritorial şi a fişei de capturi emise de Agenția Națională pentru Pescuit şi Acvacultură
Ele sunt eliberate de titularii unei cote de pescuit, în baza unui test care să confirme cunoaşterea legislaţiei specifice şi a unor noţiuni de ihtiologie elementare.
Fişa de capturi se returnează la sfârşitul perioadei de valabilitate a permisului, sub orice formă (fizică sau electronică – sms, email, etc) către titularul cotei de pescuit.
Pescuitul sportiv
Pescuitul sportiv reprezintă activităţi necomerciale de pescuit practicate în scop de performanţă de către structuri sportive înregistrate în Registrul Sportiv de către autoritatea publică centrală care răspunde de sport.
Pescuitul sportiv se poate defăşura în ecosisteme naturale şi amenajate în baza unui acord încheiat cu deţinătorului cotei de pescuit sau cu deţinătorului unei licenţe de acvacultură.
Acordurile şi programul competiţional se notifică de către părţi în termen de 10 (zece) zile calendaristice de la perfectare, Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.
Pescuitul sportiv nu dă drept de reţinere a capturii.
În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc se vor stabili condițiile de practicare a pescuitului de agrement și turistic, regulamentele de practicare, precum și modelele permiselor, tichetelor teritoriale și a carnetelor şi fişelor de capturi.
În scopul asigurării protecției și conservării resurselor acvatice se stabilesc condițiile pentru practicarea pescuitului de agrement în apele maritime și continentale astfel:
a) în apele curgătoare și stătătoare salmonicole din zona montană, numai cu o singură undiță sau cu o lansetă cu maximum două cârlige;
b) în apele din zona colinară și de șes, pe tot cursul Dunării și pe brațele sale, în Delta Dunării, cu maximum 3 undițe sau cu 3 lansete cu maxim două cârlige fiecare;
c) în apele teritoriale ale Mării Negre, cu maximum două undițe, două lansete cu maximum două cârlige fiecare sau o țaparină, cu maxim 10 cârlige fiecare.
Cota de pescuit recreativ şi turistic pe fiecare zonă de pescuit şi numărul maxim de pescari pe fiecare zonă, se stabileşte pe baza TAC-ului.
Cota de pescuit corespunzătoare ecosistemelor acvatice naturale se concesionează către asociaţiile de pescuit de recreativ sau turistice legal înfiinţate şi înregistrate în registrul asociaţiilor de pescuit de agrement la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
Autorizaţia de pescuit recreativ sau turistic în ecosistemele acvatice naturale sau amenajate, cu exceptia amenajărilor piscicole înregistrate în Registrul Unităţilor de Acvacultură, acordată pentru zonele concesionate va conţine cotele alocate, pe specii, zona de pescuit şi numărul maxim de permise care se pot elibera.
Asociaţiile de pescuit de recretativ şi turistic au obligaţia de a raporta capturile pe specii anual, până în data de 31 ianuarie pentru anul precedent, către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
Titularii permiselor de pescuit recreativ sau turistic sunt obligați să treacă în carnetul de capturi sau în fişa de capturi, specia capturată și greutatea individuală a capturii imediat după capturare, numai la speciile pentru care este stabilită cotă.
Deţinătorii unui permis de pescuit recreativ sunt obligați să predea carnetul de capturi către asociația al cărei membru este până cel tărziu în data de 31 decembrie a anului pentru care este valabil respectivul carnet, sub sancțiunea suspendării dreptului de a primi permis de pescuit de pentru următorul an.
Deţinătorii unui permis de pescuit turistic sunt obligați să predea fişa de capturi către asociația care i l-a eliberat în termen de 24 de ore de la expirarea valabilităţii acestuia, sub sancţiunea de a-i fi refuzată eliberarea unui nou permis de pescuit turistic.
Inspecția piscicolă
Inspecţia piscicolă se realizeză de către funcționari specializați având funcția de inspectori piscicoli, angajați ai Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură sau acreditaţi de către aceasta şi de către inspectorii comunitari în conformitate cu acordurile internaționale, reglementările Uniunii Europene și legislația română.
Pentru desfăşurarea cu eficienţă a activităţilor de inspecţie şi control în sectorul pescăresc se înfiinţează Garda Piscicolă.
Condițiile de acreditare pentru funcționarii ce realizează inspecția și controlul, precum și modul de constituire a Gărzii piscicole și de acreditare a membrilor acesteia pentru constatarea şi sancţionarea contravenţiilor şi constatarea infracțiunilor, sunt stabilite de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură și aprobate prin ordin al autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.
Sunt abilitați să constate contravenţiile, să aplice sancţiunile contravenţionale şi să constate infracțiunile conform dispozițiilor prezente, inspectorii piscicoli, persoanele funcționarii ofițeri și agenți de poliție precum și alți agenți abilitați de legi speciale din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu, Inspecţiei Apelor, Poliţiei, Jandarmeriei, Inspecției Silvice.
Administrațiile/custozii ariilor naturale protejate sunt abilitate să efectueze controlul activităților de pescuit comercial şi de agrement pe teritoriul ariilor naturale protejate și de a aplica sancțiuni în conformitate cu prezenta lege sub coordonarea și în condițiile reglementate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
Personalul cu drept de inspecție și control din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură sau acreditat de aceasta cu această funcție, beneficiază de un stimulent stabilit prin ordin al autorităţii publice centrale responsabilă cu sectorul pescăresc, pe baza unei grile de rezultate, propusă de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
Inspectorii piscicoli şi personalul cu drept de control prevăzut de prezenta lege, trebuie supună confiscării unelte de pescuit, bărcile cu motor, mijloacele de transport pe apă şi pe uscat şi alte instrumente de pescuit interzise şi pot confisca pe cele neinterzise, utilizate pentru infracţiuni, aşa cum sunt ele descrise în dispoziţiile prezente şi în legislaţia penală în vigoare.
Inspectorii piscicoli şi personalul cu drept de control prevăzut de prezenta lege, pot confisca ambarcaţiunile, automobilele şi alte vehicole, precum şi animalele de tracţiune utilizate pentru comiterea unor infracţiuni pentru deplasarea la şi de la locurile unde au fost comise infracţiunile sau pentru a transporta sau comercializa peştii capturaţi.
Peştele confiscat, în măsura în care acesta nu mai poate fi returnat în mediul acvatic de unde a fost extras, va fi predat la cea mai apropiată unitate de comercializare a peştelui, la valoarea de achiziţie al celui mai apropiat Centru de Primă Vânzare sau magazin pescăresc.
Unităţile de comercializare a peştelui sunt obligate să primească şi să comercializeze produsele piscicole provenite din confiscări, dacă acestea corespund cerinţelor de comercializare.
Personalul cu drept de pază este obligat să prindă şi să prezinte poliţiei pe făptuitor, să oprească şi să predea poliţiei bunurile ori valorile care fac obiectul infracţiunii sau al altor fapte ilicite, luând măsuri pentru conservarea ori paza lor, întocmind totodată un proces-verbal pentru luarea acestor măsuri. Procesul-verbal astfel întocmit constituie act de sesizare a organelor de urmărire penală;
Bunurile confiscate, de către cei îndreptăţiţi să constate infracţiunea, vor fi predate în custodia păgubitului sau a organelor de poliţie, pe bază de proces verbal, până la soluţionarea cauzei de către organele în drept.
Personalul de pază al unităţilor piscicole, este obligat, în cazul depistării unor infracţiuni flagrante, să prindă şi să prezinte poliţiei pe făptuitor, să oprească şi să predea poliţiei bunurile ori valorile care fac obiectul infracţiunii sau al altor fapte ilicite, luând măsuri pentru conservarea ori paza lor, întocmind totodată un proces-verbal pentru luarea acestor măsuri.
Personalul de pază din amenajările piscicole pot deţine în condiţiile legii, arme de vânătoare cu alice sau arme cu destinaţie utilitară pentru combaterea avifaunei ihtiofage, care nu face obiectul protecţiei sau restricţiilor în perioada septembrie-martie; armele vor avea caracter de armă de serviciu, iar regimul acestora este cel prevăzut de legislaţie.
Sancțiuni
Nerespectarea dispoziţiilor prezentei legi de către persoane fizice sau juridice atrage, după caz, răspunderea administrativă, civilă sau penală.
1. Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 300 lei la 600 lei:
a. pescuitul de agrement al oricăror specii de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis de pescuit în habitatele piscicole naturale sau fără tichet teritorial sau necompletarea de îndată în carnetul de capturi a capturii ;
b. neprezentarea permisului de pescuit, a licenţei sau autorizaţiei de pescuit atunci când acestea sunt solicitate de către persoanele cu atribuţii de control;
c. încălcarea condiţiilor pentru practicarea pescuitului de agrement prevăzute în prezenta lege;
d. pescuitul de agrement al resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale.
2. Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 600 lei la 1.000 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o perioadă de 90 de zile a permisului sau autorizaţiei, după caz:
- prinderea salmonidelor cu mâna sau cu alte unelte de pescuit artizanale și neautorizate;
- pescuitul salmonidelor cu momeli naturale;
- pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale în apele salmonicole;
- Incalcarea conditiilor de desfasurare a pescuitului de agrement şi sportiv
- mutarea,deteriorarea sau distrugerea din culpă a semnelor indicatoare cu semnificație piscicolă;
- pescuitul de agrement în habitatele piscicole naturale, prin orice metode şi mijloace, al resurselor acvatice vii, în perioada de prohibiţie şi în zonele de protecţie.
3. Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o durată de 90 de zile a permisului, a autorizaţiei sau a licenţei, după caz:
a. plasarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă pe mai mult de două treimi din lăţimea râurilor, canalelor şi a Dunării;
b. utilizarea la pescuit a setcilor sau avelor de orice fel în cadrul complexului lagunar Razim-Sinoe, în ghiolurile Belciuc, Erenciuc şi în lacurile litorale;
c. neducerea la îndeplinire, la termenele şi în condiţiile stabilite, a măsurilor dispuse de personalul cu drept de inspecţie şi control;
d. capturarea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane în râurile şi în lacurile din zona de munte, precum şi în râurile colinare şi de şes, cu excepţia Dunării şi Prutului;
4. Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 3.500 lei:
– nedeţinerea licenţei pentru desfăşurarea activităţii de acvacultură sau existenţa unor neconcordanţe între conţinutul acesteia şi constatările efectuate.
5. Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o durată de 90 de zile a permisului, a autorizaţiei sau a licenţei, după caz:
-pescuitul comercial, reţinerea la bord, transbordarea, descărcarea sau comercializarea resurselor acvatice vii provenite din habitatele piscicole naturale sub dimensiunea minimă legală;
– refuzul de a permite accesul personalului autorizat pentru controlul şi inspecţie la sediile și sucursalele unităților controlate, navelor/ambarcaţiunilor, autovehiculelor, unităţilor de acvacultură, unităţilor de procesare şi/sau comercializare, precum şi în perimetrul bazinelor acvatice exploatate prin pescuit de agrement;
-utilizarea unei nave/ambarcaţiuni la pescuitul în scop comercial, neinscripţionată cu marcaj exterior corespunzător licenţei de pescuit sau cu inscripționare falsă ;
– pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv pe cursul unei ape curgătoare în zona de 500 m aval de baraj
6. Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 6.000 lei la 10.000 lei:
-distrugerea sau degradarea din culpă a digurilor, barajelor şi canalelor, a taluzurilor şi malurilor, a instalaţiilor hidrotehnice aferente amenajărilor piscicole, dacă prin amploarea lor nu constituie infracţiune potrivit legii penale;
– distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti, a topliţelor şi a cascadelor podite, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii;
-plasarea unui baraj, a unei instalaţii sau a oricărei facilităţi de pescuit, care are drept scop împiedicarea completă a trecerii peştilor sau ţinerea acestora în captivitate, cu excepţia celor autorizate în acest scop de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, instanța de judecată poate dispune refacerea spațiilor, în conformitate cu condițiile legale, fără a aduce atingere prevederilor prezentului titlu;
– reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate, dacă prin aceasta se periclitează existenţa resurselor acvatice vii, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;
– distrugerea, degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;
– neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedică intrarea peştilor în sistemele de alimentare cu apă, irigaţii, precum şi în instalaţiile hidroenergetice, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;
– neluarea măsurilor pentru curăţarea zonelor de pescuit şi pentru protejarea şi salvarea resurselor acvatice vii la construcţia sau golirea lacurilor de acumulare;
– neasigurarea debitului de apă necesar în vederea dezvoltării normale a faunei piscicole în aval de o lucrare de barare;
– aruncarea , deversarea sau scurgerea în apele menționate la art.6, direct sau indirect, a unor substanțe care afectează peștele sau nutriția, reproducerea și valoarea alimentară a peștelui, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;
– pescuitul lostriţei;
– neexecutarea lucrărilor pentru protecţia şi refacerea ecosistemelor acvatice naturale ale peştilor şi ale celorlalte vieţuitoare acvatice vii;
– circulaţia autovehiculelor de orice tip şi transportul cu orice mijloace al buştenilor prin albia minoră a râurilor şi pâraielor din zona de munte;
– lipsa sau neprezentarea documentelor de provenienţă a produselor piscicole la unitatea de comercializare în momentul controlului privind comercializarea peştelui.
7. Următoarele fapte constituie infracţiuni şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei şi interzicerea dreptului de a practica activităţi pescăreşti pe o perioadă cuprinsă între 1 şi 3 ani:
-nedeţinerea licenţei/autorizaţiei de pescuit comercial, de agrement sau deprocesare, după caz;
-Pescuitul în perioadele şi locurile în care se interzice pescuitul prin ordinul de prohibiţie;
-reducerea debitului şi a volumului de apă pe cursurile de apă, în scopul pescuitului ilegal;
-deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescăreşti sau cu unelte de pescuit de orice fel, de către persoane neautorizate, a canalelor şi a gârlelor de legătură cu lacurile, bălţile sau cu terenurile inundabile;
-pescuitul comercial în habitatele piscicole naturale, prin orice metode şi mijloace, al peştilor şi al altor vieţuitoare acvatice, în perioada de prohibiţie şi în zonele de protecţie;
-pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit având ochiul de plasă sub dimensiunile minime legale;
-deţinerea, transportul sau comercializarea fără documente legale a peştelui, icrelor sau a altor resurse acvatice vii la momentul controlului efectuat de organele de control.
Săvârşirea faptei din culpă se pedepseşte;
producerea, importul, comercializarea, deţinerea sau folosirea la pescuit de către persoanele neautorizate a năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârşelor, vintirelor, precum şi a altor tipuri de unelte de pescuit comercial;
-pescuitul cu ostia, suliţa, ţepoaica şi cu orice alte unelte înţepătoare sau agăţătoare, prin greblare sau harponare;
-producerea, importul, deţinerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă de tip monofilament cu ochiul de plasă mai mic de 45 mm ;
-introducerea în ecosistemele acvatice naturale a speciilor fără respectarea condiţiilor stabilite prin actele de reglementare ale autorității publice centrale responsabilă de sectorul pescăresc.şi ale autorităţii publice responsabile de protecţia mediului.
8. Următoarele fapte constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 5 ani şi interzicerea dreptului de pescuit pe o perioadă cuprinsă între 1 şi 3 ani după ispăşirea pedepsei:
– pescuitul electric, deţinerea, fabricarea, producerea și comercializarea și/sau folosirea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin curentare, electrocutare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel, precum şi folosirea armelor de foc în scopul omorârii resurselor acvatice vii;
-pescuitul cu unelte şi prin metode interzise;
-capturarea și/sau omorârea deliberată a mamiferelor marine;
-aruncarea de substanţe chimice sau momeală în habitatele piscicole pentru ameţirea sau distrugerea resurselor acvatice vii;
-pescuitul, deţinerea, transportul, comercializarea sturionilor capturaţi pe teritoriul României din mediul sãlbatic, precum şi a produselor şi subproduselor obţinute din aceştia, cu excepţia celor proveniţi din acvaculturã pentru care se face dovada originii prin documente şi/sau marcaje justificative legale;
Tentativa se pedepseşte.
Sunt supuse ridicării în vederea confiscării bunurile prevăzute de art. 71 şi 72 precum şi orice alte bunuri care au fost folosite la săvârşirea infracţiunilor indiferent de proprietar.
Bunurile rezultate din săvârşirea infracţiunilor şi contravenţiilor, constând în peşte, icre, alte resurse acvatice, sunt supuse confiscării şi vor fi returnate în mediul acvatic dacă sunt în stare vie, vor fi valorificate deîndată, dacă indeplinesc condiţiile de comercializare sau vor fi supuse confiscării sanitare-veterinare în cazul în care nu se pot aplica cele menţionate anterior.
În cazurile de confiscare a bunurilor prevăzute la alin. (1) şi (2) organele de constatare dispun valorificarea lor în condiţiile legii, contravaloarea făcându-se venit la Fondul pentru Sectorul Pescăresc, după deducerea prejudiciului cauzat părţii vătămate.
In garantarea acoperirii prejudiciului se poate solicita instanţei aplicarea confiscării extinse în conformitate cu prevederii legii penale.
În cazul faptelor comise pe timp de noapte se va aplica maximul sancţiunilor prevăzute de lege si în cazul în care acestea sunt comise de către persoane sau grupuri de persoane sau de persoane cu atributii in protejarea resursei piscicole sau de control si constatare a contraventiei si infractiunilor.
Furtul de peşte în dauna unor persoane private sau a statului constituie infracţiune contra patrimoniului şi se pedepseşte conform Codului Penal.
Vânzarea peştelui fără documente legale atrage după sine anularea permisului, licenţei, autorizaţiei pentru posesorii de licenţă şi autorizaţie şi constituie infracţiune pentru orice persoană.
Daca doriti sa cititi textul integral al proiectului il gasiti aici :
http://ape-paduri.ro/wp-content/uploads/2014/02/Legea-Acvaculturii-si-Pescuitului-11-02-2014.pdf
Daca veti dori ca pe viitor sa fiti informati cand va apare o noua postare pe blog, puteti sa va scrieti adresa de email in coltul din dreapta sus .Restul il fac eu
Ce folos ca dai legi, daca nu le aplici. La Harsova, braconierii vand peste sub nasul Politiei si nimeni nu-i intreaba nimic. Exemple sunt cu gramada. Problema, cred eu, nu este lipsa legilor, ci aplicarea lor.
Ati pus punctul pe I. “E si ei oameni, domnule.Decat sa fure de la oameni…mai bine braconeaza din balta.Pestele nu e numarat…e acoperit cu apa si nu vede nimeni “…mi-a spus pe vremuri cineva cu atributii de control.
daca cei ce ar trebui sa respecte legea,pescari,garda de mediu, garda piscicola,s-ar coaliza, poate in 25 de ani as putea vorbi cu respect de cei enumerati. ghinionul e ca nu cred ca mai apuc aceste vremuri…
Nu trebuie sa fim asa fatalisti cu totii.Odata si odata va trebui sa apara acel “declic” care sa miste lucrurile. Cu cat mai repede,cu atat mai bine. Poate chiar odata cu aparitia legii dar mai ales cu aplicarea ei.
E nevoie de implicare…nu de complicarea situatiilor.
Cum comentati domnule inginer toate modificarile referitoare la testarea pentru obtinerea permisului de pescuit si introducerea carnetului de capturi.
Credeti ca pescarii vor umbla cu pixul dupa ei si imediat ce vor prinde un peste il vor trece in carnet???
In articolul urmator voi detalia aceste modificari.
Si uite asa o sa fim cobtrolati la”singe”.ca sa arati oricarui neispravit ce ai in portbagaj!!Intrebare:ANPA cind mai populeaza apele patriei,ca sa ai ce scrie in caiet????