A gresi e omeneste, a persevera in greseala e diabolic !
Auzim din ce in ce mai des in ultimul timp sintagmele: lac imbatranit, lac eutrofizat, lac fara potential piscicol foarte mare.
Tu, mare iubitor de natura si pescar inrait, tocmai esti pe malul unui asemenea lac la pescuit, superb din punctul tau de vedere, aruncand o injuratura in gand celor care au spus asta, probabil din nestiinta sau invidie.
Te simti exact ca in Delta.
Balta care are nu mai putin de 70 de hectare, are o apa limpede ca cristalul, putand sa numeri fara probleme cioatele care se afla pe la 2-3 metri adancime.
Cioatele sunt de fapt niste radacini uriase, care au fost carate cu barcile la solicitarea patronului pe toata suprafata lacului, pentru a oferi pestelui locuri de adapost si reproducere.
Nu mai putin de 40 % din suprafata apei este acoperita de stuf , papura, pipirig, rogoz, coada calului si tipirig care ofera un adapost perfect pentru pasarile salbatice.
Faci o mica expeditie pe mal si zaresti diverse plante cu frunze plutitoare care dau un farmec aparte prin colorit si forma frunzelor precum: nuferi, ciulini de balta, iarba broastelor, lintita si pestisoara.
Sub apa se zaresc nelipsitele specii de broscarita, piciorul cocosului, cosor, bradis, sarmulita apei si ciuma apei.
In zare troneaza imperial 4 plauri plini de vegetatie ce sunt purtati pe apa in functie de bataia vantului.
Lacul nu a mai fost golit de peste 15 ani pentru ca nu cumva sa se strice frumusetea salbatica a locului.Din cauza asta, stratul de namol depaseste deseori un metru.
Oamenii locului spun ca aici exista crapi de 30 de kg, somni de 150 de kg, stiuci si salai care depasesc lejer 10 kg si doar caras foarte mare.
Un loc de vis pentru pescarii care doresc sa-si depaseasca recordurile si sa se relaxeze.
Pana in urma cu 6 ani, patronul a avut o afacere profitabila care a sustinut fara probleme si aceasta balta unde avea angajati 6 paznici.
Nu a urmarit ca balta sa-i aduca un venit si nu a primit la pescuit decat prietenii si contactele de afaceri.
A populat an de an cu toate speciile posibile, fara sa-si noteze undeva cantitatile si marimile, fara sa se uite la bani.
In urma cu 6 ani afacerea principala a dat faliment din cauza crizei si omul nostru s-a apucat de piscicultura la modul cel mai serios.
A cumparat 10 tone de fitofag de 2-300 de grame pe care l-a populat in iaz, auzind ca acest peste nu are nevoie de furaj artificial.
A permis si pescuitul sportiv cu retinere de peste (5 kg.crap) si a stabilit taxa la 200 de lei /24 de ore.
Populase in decursul anilor dupa parerea lui cu peste 30 de tone de crap asa ca nu-si facea probleme ca nu vor avea ce prinde pescarii.
Nu conta ca toti apropiatii ii spusesera ca fusese braconat la greu.”Cat putusera sa fure hotii?”, se intreba el retoric.
Densitatea de peste si peisajul mirific ii vor aduce o groaza de bani…gandea el atunci.
Concurenta avea in jur, dar nimeni nu avea un asemenea paradis natural ca el.
Avusese mari probleme in ultimii ani, primavara cand pleca gheata de pe lac.
Sute de crapi morti pluteau pe langa stuf. An de an problema se repeta si nu-si putea explica fenomenul dar nici nu intreba pe nimeni.
Paznicii sapau in fiecare iarna sute de copci pentru aerare si nu-si putea explica de ce totusi pestele moare.
Taxa mare si conditiile grele de pescuit datorita vegetatiei abundente din apa, nu prea atrageau pescarii chiar daca se permitea retinerea pestelui.
Spre surprinderea tuturor, sa prindea foarte rar si doar peste mare care trebuia eliberat.
A ieftenit taxa la jumatate, a permis retinerea nelimitata a carasului, dar lucrurile tot nu s-au indreptat. A avut incasari de 5 ori mai putine decat anticipase. Pescarii nu se inghesuiau cum se asteptase.
Incepuse sa gaseasca exemplare de pesti morti tot mai des in timpul verii. Ceva nu era in regula.
A sperat ca va obtine din piscicultura macar 70 de tone de fitofag (sanger,novac si cosas) la sfarsitul anului pe care sa-l vanda cu macar 400.000 de ron.
Il populase la 2-300 de grame si spera ca in octombrie pestele sa aiba deja 1,4-2 kg.
In luna septembrie a facut un pescuit chinuit cu navodul (cioatele din apa isi spuneau cuvantul) si a avut un soc teribil.
Sangerul si novacul cantareau in medie, 3-400 de grame si doar cosasul batea bine pe la 3 kg.
S-a chinuit patronul nostru vreo 4 ani si sangerul si novacul refuzau cu indarjire sa depaseasca kilogramul.
“Ai bagat prea mult peste si de aceea nu creste !” , ii spuneau cunoscutii.
In fiecare an, mortalitatile din timpul iernii isi urmau cursul firesc, imbolnavindu-l de nervi.
Pana la urma si-a calcat omul pe inima, si-a recunoscut neputinta si a chemat un piscicultor ca sa-l lumineze.
A facut analiza fizico-chimica a apei dupa cum fusese sfatuit si cu rezultatele in mana a asteptat verdictul.
“Domnule inginer, te rog sa fii foarte transant cu mine. Spune-mi adevarul fara perdea.Unde gresesc? Am pierdut destui bani din prostia mea.Nu mai rezist psihic.”
Cand a vazut transparenta si culoarea apei, inginerul i-a spus:
“Domnule Ionescu, aveti o balta exceptionala din punct de vedere al peisajului. O adevarata delta in miniatura.
Din punct de vedere al capacitatii baltii de a produce peste de consum avem o mica-mare problema. Balta infometeaza pestele si nu il hraneste suficient.
Faptul ca apa este limpede ca cristalul si are o transparenta totala, inseamna ca ea nu produce fitoplancton si zooplancton care reprezinta hrana naturala principala pentru fitofag dar si si crap.
O apa buna pentru piscicultura nu ar trebui sa aiba o transparenta mai mare de 20-30 de cm.
Azotul, fosforul,potasiul si calciul din substrat care in mod normal reprezinta principala sursa de alimentare a fitoplanctonului sunt consumate de alte plante care sunt dezvoltate in exces in aceasta balta.
Plantele cu tulpini tari, gen: stuf, rogoz, papura etc , au tulpinile puternic silificate.
Din resturile lor ia nastere un depozit de celuloza care putrezeste si se descompune foarte greu, este total nefolositor si in decursul anilor va contribui la transformarea baltii intr-o mlastina.
Aceste plante dezvoltate in exces, consuma din sol prin radacinile lor o cantitate mare de substante minerale care ar trebui sa mearga in alta parte.
Prin tulpinile si frunzele lor elimina in aer oxigenul produs in timpul fotosintezei in loc sa-l elimine in apa.
Totusi, partile lor cufundate in apa servesc drept suport pentru melci, insecte , larve etc. care alcatuiesc hrana pestilor.
Uitati-va la aceste plante plutitoare precum nufarul si ciulinul de balta. Nufarul este superb ca si priveliste, dar nu este bun dezvoltat in exces.
Ele aduc mai multe pagube decat foloase deoarece prin frunzele lor mari, umbresc apa bazinului, impiedicand astfel patrunderea in apa a razelor solare.
Se stanjeneste astfel desfasurarea normala a vietii acvatice prin reducerea dezvoltarii planctonului si implicit posibilitatile de hranire ale pestelui.
La fel si cele plutitoare cu radacini nefixate in sol gen: iarba broastelor, lintita si pestisoara.
Singurele mai utile daca nu ar fi dezvoltate in exces sunt cele care traiesc in masa apei gen: broscarita, cosorul, piciorul cocosului, sirmulita ,ciuma apei si bradisul.
Ziua aceste plante, prin fotosinteza vor imbogati apa in oxigen. Ele vor constitui si suport pentru depunerea icrelor, adapost pentru diverse organisme si larve, precum si hrana pentru cosas.
Toamna dupa caderea lor pe substrat, plantele se descompun usor fara a produce gaze toxice si vor reda din nou elementele folosite initial.
Daca ele se vor dezvolta ca o pasune pe fundul apei, cu siguranta ca vor produce mai mult rau decat bine ca si in cazul de fata.
Namolul pe care il aveti pe fundul apei depaseste un metru.
Datorita celor 2 viituri care v-au traversat lacul in ultimii 4 ani, peste namolul organic s-a depus un strat consistent de namol coloidal care impiedica oxigenul sa ajunga acolo si sa ajute bacteriile sa transforme substanta organica in substante minerale gen P,N,Ca,K etc.
Practic, acel namol incarcat cu substanta organica, nu poate sa respire.
Acea substanta organica provine in principal din moartea diverselor organisme vegetale si animale , excrementele pestilor ce s-au dezvoltat in iaz precum si din aluviunile carate de viituri.
In aceste conditii, substanta organica sufocata de namolul coloidal va incepe sa se descompuna si in absenta oxigenului. Au loc asfel reactii anaerobe, daunatoare mediului acvatic.
In urma reactiilor chimice se vor elibera cantitati importante de CO2 care vor produce scaderea brusca a PH-ului apei.
Singura mare problema este ca produsii rezultati in urma descompunerii, in loc sa se transforme in substante minerale ce ar trebui sa contribuie la dezvoltarea planctonului din apa, ei dimpotriva, vor fi toxici pentru pestii din iaz.
Va aparea hidrogenul sulfurat, amoniacul si metanul in concentratii foarte mari in apa. Acest lucru rezulta si din analizele pe care mi le-ati prezentat.
Si aici intra in functiune principiul dominoului in procesul nutritiei intregului lant trofic din apa deoarece fiecare se sprijina pe celalalt.
Daca nu avem fitoplancton, nu vom avea zooplancton.
Neavand zooplancton, nu vom avea suficiente crustacee ( cladocere si copepode- Daphnii si Cyclops-purici de balta)
Vom avea din ce in ce mai putine larve de chironomide, mancarea preferata a crapului
Nu vom avea suficiente protozoare si rotifere
Vom avea din ce in ce mai putini melci (Planorbis) si scoici (Dreisena)
Vom avea din ce in ce mai putine insecte si larve de insecte
Vom avea din ce in ce mai putine muste de balta si larve de libelula samd.
Mergand mai departe vom vedea ca sangerul si novacul care se bazeaza exclusiv pe fitoplancton si zooplancton vor avea mult de suferit.
Scade cantitatea de hrana naturala pentru crap, automat el nu se va hrani corespunzator, nu va lua suficient in greutate si veti avea probleme cu el in perioada de iarna cand vor apare mortalitati, cum au mai aparut si pana acum.
Faptul ca aveti doar exemplare rare si foarte mari de caras inseamna ca atat salaul cat si stiuca si-au facut treaba foarte bine consumand exemplarele mai mici. In mod sigur din spate nu vor veni alte generatii.
Faptul ca nu s-a regasit sub nici o forma puiet de crap si caras, desi conditiile de reproducere naturala sunt foarte bune, inseamna ca acesta a fost consumat foarte posibil chiar de catre exemplarele adulte de crap si caras alaturi de ceilalti rapitori din apa.
Faptul ca nu se mai gaseste crap la 3-4 kg se poate datora fie mortalitatilor din timpul iernii fie somnilor mari de peste 100 de kg care manaca crapul de 3-4 kg fara probleme.
La momentul de fata, balta nu mai are capacitatea de a hrani natural mai mult de 50-100 de kg de peste la hectar in mod natural din cauza exploatarii netehnologice si lucrurile vor merge in continuare din ce in ce mai rau .
Singura sansa ca ea sa-si revina este ca dumneavoastra sa pescuiti in totalitate balta in toamna, sa o goliti, sa parcati pestele mare pe care il mai aveti in alt bazin si sa renuntati sa o mai exploatati pentru cel putin un an.
Sub efectul fenomenului de inghet-dezghet si al prezentei oxigenului din atmosfera va avea loc procesul de mineralizare a substantelor organice din mal.
Se va transforma astfel in cel mai bun ingrasamant pentru agricultura deoarece va contine cantitati impresionante de N si P.
In momentul in care fundul bazinului se va usca, se va elimina partea aeriana a stufului, se va face o aratura adanca pentru a se distruge rizomii, se va grapa si se va cultiva cu plante agricole.
In primavara celuilalt an, se vor aplica ingrasaminte organice, se va fertiliza, se vor face tratamente cu amendamente si bazinul va deveni din nou unul foarte productiv.
Daca se va continua exploatarea la fel ca pana acum, lacul va deveni impropriu pisciculturii din cauza reactiilor chimice anaerobe din namol ce vor elibera gaze toxice in apa si poate omora tot pestele.
Este o decizie grea dar care trebuie luata. Dumneavoastra alegeti.
Daca veti dori ca pe viitor sa fiti informati cand va apare o noua postare pe blog puteti sa va scrieti adresa de email in coltul din dreapta sus .Restul il fac eu.
Well done !!! material de memorat.
Si eu care am zis ca este plictisitor !!!
Stiu ca traim in Romania .. dar e cu Happy End?
Decizia .. hai cu decizia !!!!
Multumim pentru articol !
Catalin, domnul respectiv a fost de acord cu tot ce a spus inginerul dar a facut tot cum a vrut el.Nu a golit balta si In iarna urmatoare i-au mai murit vreo 10 tone de peste. Dezamagit a vandut afacerea.
dezamagit trebuia sa fie de incapatanarea sa. pacat ca asa pierdem si noi pescarii. patroni ce cumpara balti si nu au habar de piscicultura sperand la imbogatire peste noapte. cel putin in Moldova desi avem judete cu potential din punct de vedere al baltilor, lipsa banilor, incapatanare si necunostinta unor patroni, braconajul, afluenta de pescari traistari, dar si lipsa oricarui ajutor din partea statului, toate astea fac sa pierdem avantajul si oportunitatea.