Atentie administratori la trofeele lunii ianuarie !

Atentie administratori la trofeele lunii ianuarie !

Trebuie sa va marturisesc ca blogul mi-a adus o oarecare notorietate pe care nu mi-am dorit-o, multi cititori, atat administratori cat si simpli pescari, adresandu-mi cu o gramada de intrebari pe diverse teme legate de piscicultura.


Nu vreau sa dau senzatia ca sunt detinatorul adevarului absolut in combaterea braconajului piscicol, piscicultura si pescuit sportiv.


Nu ma consider un expert in combatrea braconajului piscicol, dar stiu cu ce se mananca acest fenomen.


Nu ma consider cel mai bun specialist piscicol (sunt zeci de ingineri piscicoli cu o experienta practica mult mai mare ca a mea), dar stiu pe cine sa intreb si in ce carti sa ma uit pentru o mai buna documentare, daca ma depaseste vreo problema.


Nu sunt un profesor in tehnica pescuitului sportiv, nu sunt vreun artist in noduri si monturi pescaresti, nu am preparat un boiles in viata mea si de aceea nu mi-am permis niciodata sa dau sfaturi teoretice vizavi de aceste subiecte.


Lansez si eu fara probleme o montura la 100 de metri cu lanseta, fara sa ma consider altceva decat un pescar absolut incepator.


Am si eu un trofeu de crap de 18 kg. in palmares, prins absolut din noroc dupa un  drill de 30 de minute filmat integral, cu 20 de martori absolut necredinciosi si negativisti, dar niciodata nu am considerat ca astfel am intrat in randul profesionistilor.Ma simt la fel de novice si astazi.


Nu ma consider nici macar un foarte bun administrator de balta deoarece imi lipseste cea mai mare calitate de care am vorbit intr-un articol anterior, aceea de a spune “Nu“.


Nu  pot sa refuz oamenii care imi solicita ajutorul iar asta ma face sa pierd mult timp si nervi ca sa rezolv prostiile facute de altii.


De obicei un administrator de balta apeleaza la tine ca si specialist in urmatoarele cazuri:


-de cele mai multe ori dupa ce a sapat un bazin de capul lui in curte si te intreaba ce productie poate obtine in acea balta de 30m lungime, 20 latime si 7 metri adancime (???).

-cand apar primele semne de boala, de obicei primavara la crap (saprolegnia, branhiomicoza si hidropizia).

-cand apar mortalitati in masa la peste si nu stie ce sa mai faca.

-cand pescuieste toamna si vede ca nu scoate nici un peste, ca sa te intrebe motivul.


El nu a gresit cu nimic caci a populat dupa carte iazul, cu 2 tone de puiet de crap de 80-100 de grame si 80 de stiuci de 2-4 kg aduse de un cumatru de la Botosani, ca a auzit el ca sunt sanitarii baltii .


Cu asta m-am ocupat eu in ultima saptamana, incarcandu-ma negativ, incercand sa explic persoanelor implicate de ce nu fac ele bine cum fac, si pierindu-mi orice chef de scris pe blog cand ajungeam acasa.


Am ajuns la concluzia ca cei mai multi dintre adminstratorii de balti sunt autodidacti, autostiutori si care iti fac o mare favoare ascultandu-te cum le dai un sfat. Daca mai e si pe gratis, e nemaipomenit.


Daca le spui cat de buni profesionisti sunt, daca le spui ca doar un ghinion absolut i-a facut sa piarda pestele si le mai si intinzi o batista si un umar pe care sa planga, atunci le esti prieten pe viata.


Daca ii arati franc greselile facute, el priveste de cele mai multe ori prin tine, regretand ca te-a chemat.E mai bine pana la urma pentru el sa invete din greselile lui decat din experienta altuia.


De aceea mi-am propus ca incepand ca de azi 27 ianuarie 2014 sa incep sa-mi dezvolt curajul de a spune “Nu” la rugamintile sterile, indiferent daca persoana din fata mea se va supara sau nu.


“Dragi prieteni, nu-mi mai recomandati pe nimeni pentru consiliere datorita prieteniei pe care mi-o purtati si le-o purtati la randul vostru ! Am facut-o in virtutea prieteniei care ne leaga si mi-a iesit pe nas. Pana aici. Ajunge.”


Pe timpul, pe nervii si pe banii mei ar trebui sa se mai supere si altii, nu neaparat eu.


Proiectele serioase si oamenii de calitate vor fi singurii care vor avea parte de atentia mea. Ceilalti…sa mai astepte.


Am urmarit si eu ca majoritatea crapistilor de pe Facebook, pozele primelor trofee de crapi prinsi in aceasta iarna pe baltile private. Si nu cate unul izolat ci foarte multi.


Multi au aplaudat capturile, pescarii s-au relaxat la pescuit si administratorii au mai facut cate un ban din incasari.


Pentru noi, piscicultorii, acest lucru ne trage un mare semnal de alarma.


In mod normal, incepand cu luna decembrie si pana in martie, cand apa atinge 4-5 grade Celsius, crapul intra intr-o asa zisa hibernare, perioada in care nu se mai hraneste deloc si traieste din rezervele de hrana facute .


In mod normal, incepand cu luna septembrie, el incepe sa-si faca rezervele de grasimi care sa-i permita supravetuirea pe timpul iernii cand in mod normal “se odihneste” fara sa se mai hraneasca .


Indiferent de temperatura negativa de afara si de podul de gheata de la suprafata apei, pe fundul iazului, temperatura apei este de 4 grade.


La 4 grade Celsius, apa are densitatea 1 si greutatea specifica cea mai mare.


Aici hiberneaza nemiscat crapul cel mai bine si mai usor, greutatea specifica mare a apei provocandu-i un anumit confort .


Consuma putina energie pentru a-si asigura functiile vitale si a-si pastra echilibrul in apa. Are suficiente grasimi de rezerva si se odihneste.


Daca el pleaca la jumatatea lui ianuarie in cautare de hrana atunci avem o mare problema.


Asta inseamna ca acel crap a intrat nepregatit in iarna fara a-si face rezervele normale de hrana.


Cauzele nu pot fi decat trei:

– suprapopularea bazinului cu crap.

– hrana naturala insuficienta care sa sustina densitatea mare de crap.

– lipsa furajarii artificiale.


Daca el a plecat sa caute mancare acum in toiul iernii, va cheltui o energie enorma cautand o hrana naturala pe care nu o va gasi deloc pe masura asteptarilor.


Partea proasta este ca primul crap mare care pleaca dupa hrana, va mai antrena dupa el si pe altii.


Prin urmare, acei crapi cautatori de hrana naturala iarna, vor iesi in primavara epuizati si extenuati, iar pierderile in greutate vor depasi 20-30 %.


Cand se va duce gheata sa nu ne miram deloc daca vom vedea cateva tone de crap cu burta in sus.


Cu cat iarna va dura mai mult de acum, cu atat va fi mai rau.


“De ce a murit crapul, domnule?, ca doar eu am facut cate 4 copci la hectar, i-am dat apa de primenire suficienta si oxigen a avut destul ! “, se va intreba retoric administratorul care nu a citit inca articolul acesta.


Combinat si cu substanta organica in exces din balta negolita de multi ani, sa nu ne miram daca o sa vedem acele exemplare de crap  epuizate, acoperite cu acele nedorite hife (saprolegnia) sau ,Doamne fereste, acele ulceratii ( rani deschise) pe corp , semn al unei nedorite hidropizii infectioase.


Aceste exemplare slabite sunt cele mai expuse si branhiomicozelor care produc asfixierea pestelui, fara o cauza aparenta pentru un privitor neavizat.


Mergand mai departe, daca imediat ce se va duce gheata, vor veni niste temperaturi ca de vara, ducand apa in scurt timp pe la 16-18 grade, el va intra in reproducere complet nepregatit din punct de vedere al refacerii rezervelor de grasimi dupa o iernare proasta.


Dupa ce se va chinui sa-si depuna icrele in vegetatia proaspat inundata, in apa de 15-20 de cm care se incalzeste cel mai repede, va avea sanse minime de supravetuire tocmai datorita epuizarii, gasindu-si sfarsitul printre palcurile de stuf.


Iata de ce este atat de importanta pregatirea crapului pentru intrarea in iernat.


Saptamana aceasta va voi invita intr-o excursie virtuala alaturi de mine in lumea subacvatica a crapului, pentru a va arata cateva lucruri extrem de interesante despre viata lui in mediul sau natural.


Veti vedea cu ochii mintii, de ce, fara nici un motiv aparent , crapul refuza bunatatile pe care i le oferiti.


Veti vedea de ce variatiile presiunii atmosferice, ph-ului apei, temperaturii apei, miscarii apei si oxigenului ii fac viata amara crapului.


Veti afla si de ce o ploaie cu descarcari electrice provoaca o scadere accentuata a ph-ului apei.


La sfarsit, vom incerca si un subiect pe placul administratorilor de balti: “Care este necesarul optim de exemplare de crap la hectar?”


 

 

 

 

Share

Comments

  1. Foarte interesant.
    Am citit ceva despre pescuitul sportiv al pastravilor iarna, dar nu am banuit ca lucrurile stau aproape la fel si in privinta crapului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


+ 7 = 13

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Website is Protected by WordPress Protection from eDarpan.com.