Calculul necesarului de furaje pentru crap.

Calculul necesarului de furaje pentru crap.

Atunci cand urmarim sa obtinem niste productii mari de crap si vorbim si despre niste suprafete mai mari ale bazinelor (de ordinul hectarelor), va trebui sa urmam niste planuri mai detaliate.

Planificarea popularilor cu crap, a productiei si a consumurilor de furaje se va face cu caietul si pixul in mana si nu dupa ureche, asa cum fac cei mai multi dintre detinatorii “amatori” de iazuri.

Distribuirea furajelor fara a-ti face niste calcule va duce la cheltuieli suplimentare, de multe ori nejustificate.

Sa presupunem ca avem un iaz de 5 hectare, pe care il populam cu 1000 de kg de crap cu o greutate medie de 300 de grame (200 kg/ha).

Este o populare cu cca 650 de pesti la hectar.

Ne propunem sa facem o productie de 2000 de kg crap/ha, respectiv sa ducem pestele nostru de la o greutate de 300 de grame la 2 kg.O greutate perfecta pentru a putea fi valorificat.

Vorbim de obtinerea unei productii de aproximativ 10 tone crap.

Teoretic dar si practic este perfect realizabil.

O crestere de aproape 7 ori in aproximativ 150 de zile de furajare (mai-septembrie).

Conditia obligatorie:carasul trebuie sa dispara din ecuatia noastra. Este principalul concurent la furajul crapului iar sporul lui de crestere este infim.


Cantitatea totala de furaj de care avem nevoie ca sa obtinem aceasta productie, o aflam cu ajutorul acestei formule:

H = [N x (G – g) – (S x P)] x K

H = cantitatea totala de furaje, in kg

N = numarul total de pesti ce vor fi furajati

G = greutatea medie a pestelui, planificata a fi atinsa (kg)

g = greutatea medie a pestelui, la inceputul furajarii (kg)

S=suprafata iazului (ha)

P = productivitatea naturala a bazinului (productia naturala/ha in cazul in care pestii nu sunt furajati)

k = gradul de conversie al hranei (cantitatea de furaj necesara pentru a se obtine un kg de peste)


Avem deci aproximativ 3300 de pesti, cu o greutate medie de 300 de grame, pe care vom dori sa-i crestem pana ating greutatea de 2 kg,hranindu-i cu un amestec de sroturi,cereale si leguminoase (k=5)

Productivitatea bazinului o vom aproxima la cca 150 de kg peste/ha.

Aplicam formula:

H =[3300 (2 -0,3) -(5 x150)] x 5 = 24.300 kg furaj

Stim acum cantitatea totala de furaj.Marea problema va fi cum vom distribui pe zile aceasta cantitate.

Mai intai se face distribuirea pe luni.

Ca regula generala, atunci cand temperatura apei depaseste 28 de grade sau scade sub 14 grade, pestele nu se furajeaza.


In conditiile in care lunile aprilie si mai vor fi racoroase, repartitia orientativa pe luni va fi urmatoarea:

iunie: 15-20%

iulie: 30-35%

august: 30-35 %

septembrie: 20 %

In conditiile in care temperatura apei depaseste in lunile aprilie si mai, 18-20 de grade, repartitia orientativa va fi urmatoarea:

aprile:2%

mai:8%

iunie:20%

iulie: 25%

august: 25%

septembrie: 20%


Unul din motivele pentru care ratiile in lunile aprilie si mai sunt mai mici sau chiar inexistente, este ca pestele sa fie obligat sa consume hrana naturala din iaz.

Sa presupunem ca ne orientam catre a doua schema lunara de distributie a hranei.

In cazul nostru cele 24,3 tone de furaj vor fi distribuite astfel:

-aprilie: 2% x 24300=486 kg

-mai: 8% x 24300=1944 kg

-iunie:20% x 24300=4860 kg

-iulie: 25% x 24300=6075 kg

-august:25% x 24300 = 6075 kg

-septembrie: 20% x 24300 =4860 kg

Distributia pe zile o vom face impartind cantitatea lunara la numarul de zile de furajare.Daca vom exclude duminicile, atunci vom avea o medie de cca 26 de zile de furajare pe luna.

Vom avea astfel:

-aprilie:19 kg furaje/zi

-mai:75 kg furaje/zi

-iunie:187 kg furaje/zi

-iulie:234 kg furaje/zi

-august: 234 kg furaje/zi

-septembrie: 187 kg furaje/zi

Literatura de specialitate recomanda calculul necesarului de furaje dupa o formula care tine cont de temperatura zilnica medie a apei din anii precedenti.

Asta inseamna ca in fiecare zi voi lua temperatura apei si o voi nota intr-un caiet.

In fiecare luna voi calcula o temperatura medie a apei.Se insumeaza temperaturile zilnice si se vor imparti la numarul de zile din luna respectiva.

Toata aceasta operatiune se face pentru intreaga perioada de furajare.

La sfarsit, pentru intreaga perioada de furajare (ex.mai-septembrie) se va face suma totala ale temperaturilor medii ale apei.

Exemplu: mai-19 grade, iunie-23grade, iulie-25grade, august-24 grade, septembrie-20 grade

Suma temperaturilor medii: 19+23+25+24+20=111 grade


Pentru a stabili necesarul de furaje dintr-o luna vom folosi urmatoarea formula:

h = H x t /T

h=cantitatea de furaj distribuita lunar,in kg

H=cantitatea totala de furaje,in kg.

t= temperatura medie a lunii pentru care se stabileste ratia

T = suma temperaturilor medii din intreaga perioada de hranire


N.R.Pentru primul an de furajare, daca vom alege acest mod de calcul,vom lua in consideratie datele din anii precedenti publicate de institutul national de meteorologie pentru zonele respective.Datele culese anul acesta le vom lua in calcul pentru anul viitor.

Revenind la exemplul nostru vom avea:

Luna mai:(17,12%)

h=24300 kg x 19/111=4159 kg

Luna iunie:(20,72%)

h=24300 kg x 23/111=5035 kg

Luna iulie:(22,53%)

h=24300 kg x 25/111 =5473 kg

Luna august:(21,63%)

h = 24300 kg x 24/111=5245 kg

Luna septembrie:(18,02%)

h = 24300 kg x 20/111=4379 kg

Observati ca apar unele diferente intre formula si recomandarile de la inceput. Aici intervine abilitatea inginerului piscicol de a creiona necesarul de furaje care sa se plieze cel mai bine baltii dumneavoastra in functie de experienta personala si conditiile de la fata locului.

Daca doriti sa nu mai faceti atatea calcule, folositi furaje granulate speciale pentru crap.

Veti primi odata cu furajul si un tabel de furajare. Aici veti avea inscrise ratiile zilnice in functie de tipul furajului, temperatura apei, greutatea crapului si cantitatea de peste.


Exemplu:pentru crap intre 0,3-1,5 kg

Temperatura apei:14 grade

-1,5 kg granule/zi la 100 kg peste

Temperatura apei:16 grade

-1,8 kg granule/zi la 100 kg peste

Temperatura apei: 18 grade

-2 kg granule/zi la 100 kg peste

Temperatura apei: 20 grade

-2,5 kg granule/zi la 100 kg peste

Temperatura apei : 22 grade

-3 kg granule/zi la 100 kg peste

Temperatura apei: 24 grade

-3,5 kg granule/zi la 100 kg peste

Temperatura apei peste 25 grade

-3 kg granule/zi la 100 kg peste


La sfarsit o sa va ofer cateva date orientative pentru valoarea variabilei “K” in functie de tipul de furaj folosit:

Leguminoase:

-lupin, mazariche, mazare, linte, soia, bob: 3-5

Cereale:

-secara, orz: 3-5

-porumb, urluiala de secara, urluiala de orz ,tarate de secara, tarate de grau, resturi de moara: 4-5

Turte si sroturi:

-srot de floarea soarelui: 3-5

-srot de in, rapita: 4

Furaje animale:

-faina de peste, faina de carne, faina de sange: 1,5-2


Pana data viitoare,

Toate cele bune!

Florin Albu

 

 

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


6 + 8 =

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Website is Protected by WordPress Protection from eDarpan.com.