Calitatea apelor piscicole.

Calitatea apelor piscicole.

Un administrator de iaz mi-a trimis pe mail un buletin de analiza fizico-chimica a apei din iaz, rugandu-ma sa il “traduc” deoarece nu intelegea mare lucru din el.


CBO5, CCO, CCO-Cr,  N total, indice saprob, erau cu totii termeni noi pentru el si nimeni nu se obosise sa-i explice despre ce era vorba.


Reiau si explic mai in amanunt cateva teme, intrucat stiu si eu cat de mult am umblat dupa ele cand am avut nevoie si nu gaseam date decat contra cost. Astazi vi le ofer gratis si pe toate la un loc. Explic in continuare pentru toti cei interesati.


Categoria de calitate a apei din iaz ne va ajuta sa calculam in acelasi timp si productivitatea piscicola a baltii.


În natură, apa nu se găseşte în stare pură ci conţine numeroase impurităţi minerale şi organice, săruri dizolvate sau în dispersie, substanţe biogene și organisme biologice.


Ea prezintă anumite caracteristici organoleptice, fizice, chimice, biologice şi bacteriologice.


In apă se găsește întotdeauna substanta anorganica in stare solvită care este transformata în substanțe organice de către viețuitoarele vegetale microscopice care plutesc în masa apei alcătuind fitoplanctonul, prima verigă a lanțului trofic.


 Kolkwitz și Marsson a elaborat sistemul saprobiilor ce oferă informații cu privire la gradul de poluare a apelor de suprafață, utilizând ca indicatori speciile de plante și animale care populează mediul respectiv.


Saprob= Organism care absoarbe nutrienții organici solubili din materia organică moartă.


Apele saprobe sunt cele in care există substanțe organice putrescibile.


Se disting ape oligosaprobe, slab poluate, mezosaprobe, cu poluare medie (betamezosaprobe, în care conținutul de oxigen dizolvat se menține încă ridicat, și alfamezosaprobe, cu deficit de oxigen), polisaprobe, foarte poluate (cu oxigen foarte puțin sau deloc, adesea bogate în amoniac și hidrogen sulfurat).


În funcție de caracteristicile fizico-chimice și gradul de poluare cu materii organice, acest sistem cuprinde următoarele zone de saprobitate:


1. Zona oligosaprobă ce corespunde unor ecosisteme cu ape curate în care substanțele organice sunt total oxidate și oxigenul dizolvat este în limite de saturație.


În aceste zone pot fi identificate sute de alge, ca diatomeele: Cyclotella, Pinularia, Synedra, Surirella spiralis, cloroficeele: Ulotrix, Vaucheria debaryana, rodoficeele: Lemania annulata, Batrachospermum vagum.


Pot fi determinate numeroase specii de flagelate, ciliate, rotifere, gamaride precum și larve de efemeroptere: Rhithrogena, Ecdyonurus, Oligoneuria, de plecoptere: Perla, Taenyopterix și trichoptere: Setodes, Agapetus, Leptocerus.


2. Zona mezosaprobă corespunzătoare unor ape cu o impurificare mijlocie este subdivizată în două subzone:


a) Alfa mezosaprobă (caracterizată printr-o apă poluată, în care se manifestă fenomenul de înflorire algală.


In apele alfamezosaprobe sunt prezente cianobacterii ca: Oscillatoria, Phormidium, diatomeele: Nitzschia, Cyclotella, ciupercile: Leptomitus lacteus, Fusarium aquaeductum, precum și nevertebrate ca: hirudineul (Herpobdella octoculata) și melcul (Sphaerium corneum).


b) Beta mezosaprobă în care procesul de autoepurare este avansat iar cantitatea de oxigen nu scade sub 50 % din saturație.


Indicatorii biologici caracteristici apelor betamezosaprobe sunt: cianobacteriile Mycrocystis, Oscillatoria nostoc, diatomeele Melosira, Diatoma, Fragilaria, flagelatele Synura uvella, Uroglena volvox, ciliatele Paramecium, Didinium, Vorticella, oligochetele Dentrocellum lacteum, Stylaria lacustris, gasteropodele Ancylus fluviatilis, Pisidium cinereum.


3. Zona polisaprobă este caracteristică unor ape lipsite parțial sau total de oxigen dizolvat, cu un conținut maxim de substanțe organice sub formă de proteine nedescompuse.


Indicatorii biologici specifici acestei zone sunt: bacteriile (Beggiatoa alba, Thiothrix nivea, Chromatium okenii, Sphaerotilus natanus), cianobacteriile (Anabaena constricta, Oscillatoria chlorina), ciliatele (Metopus contortus, Caenomorpha medusula, Saprodinium dentatum), viermii tubicifizi (Tubifex tubifex) și chironomidele (Chironomus thumi).


În prezent, în România, apele de suprafață sunt evaluate în conformitate cu prevederile Normativului 161/2006 prin intermediul căruia se realizează clasificarea din punct de vedere ecologic și chimic pentru toate categoriile de ape de suprafață.


Starea ecologică pentru cele două categorii de ape de suprafață (râuri și lacuri) se realizează pe baza elementelor de calitate biologice, microbiologice, fizico-chimice și a poluanților specifici.


Starea chimică pentru cele două categorii de ape de suprafață (râuri și lacuri) este evaluată pe baza analizei impactului substanțelor prioritare/prioritar periculoase (substanțe sintetice și nesintetice) reprezentate de ionii metalelor grele și de micropoluanții organici.


 Evaluarea stării ecologice pentru lacuri

In evaluarea stării ecologice, elementele de calitate care primează pot fi si cele biologice. Pentru apele de suprafață, elementele biologice care se iau în considerare sunt:


  1. a)  flora acvatică – fitoplancton, fitobentos și macrofite (compoziția și abundența);
  2. b)  compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentice (macrozoobentos);
  3. c)  fauna piscicolă (compoziția, abundența și structura pe vârste); 


Pentru categoria ”lacuri naturale și de acumulare”, clasificarea s-a realizat ținând seama și de gradul de troficitate, rezultând astfel 5 stări/clase de calitate (Normativul 161/2006):


clasa I de calitate (lac ultraoligotrof), codificată prin culoarea ”albastră”;


clasa a II-a de calitate, (lac oligotrof), codificată prin culoarea ”verde”;


clasa a III-a de calitate, (lac mezotrof), codificată prin culoarea ”galbenă”;


clasa a IV-a de calitate, (lac eutrof), codificată prin culoarea ”portocalie”;


clasa a V-a de calitate, (lac hipertrof), codificată prin culoarea ”roșie”.


Starea ecologică a lacurilor naturale și antropice a fost stabilită pe baza gradului de eutrofizare, prin analiza următorilor indicatori de calitate: Fosfor total, Azot mineral total, Biomasa fitoplanctonică și Clorfila ”a”.


Limitele de încadrare ale acestor indicatori sunt prezentate in randurile urmatoare.


Evaluarea elementelor biologice de calitate pentru lacuri:


1. Grad de eutrofizare: Ultraoligotrof


Fosfor total (P)                    = 0,005 mg P / l


Azot mineral (N)                 = 0,2 mg N / l


Biomasa fitoplanctonica    =  1 mg / l


Clorofila “a”                         =  1 μg / l


2. Grad de eutrofizare: Oligotrof


Fosfor total (P)                    = 0,01 mg P / l


Azot mineral (N)                 = 0,4 mg N / l


Biomasa fitoplanctonica    =  3 mg / l


Clorofila “a”                         =  2,5 μg / l


3. Grad de eutrofizare: Mezotrof


Fosfor total (P)                    = 0,03 mg P / l


Azot mineral (N)                 = 0,65 mg N / l


Biomasa fitoplanctonica    =  5 mg / l


Clorofila “a”                         =  8 μg / l


4. Grad de eutrofizare: Eutrof


Fosfor total (P)                    = 0,1 mg P / l


Azot mineral (N)                 = 1,5 mg N / l


Biomasa fitoplanctonica    =  10 mg / l


Clorofila “a”                         =  25 μg / l


5. Grad de eutrofizare: Hipertrof


Fosfor total (P)                   > 0,1 mg P /l


Azot mineral (N)                > 1,5 mg N /l


Biomasa fitoplanctonica   >  10 mg /l


Clorofila “a”                        >  25 μg / l


Procesul de eutrofizare se manifestă mai ales în cazul apelor stătătoare (lacuri).


Eutrofizarea reprezintă îmbogăţirea apei cu substanţe nutritive (în special compuși ai azotului şi fosforului) rezultând o creştere accelerată a algelor şi a plantelor acvatice superioare care dereglează echilibrul organismelor prezente în apă şi periclitează calitatea acesteia.


Dezvoltarea excesivă a algelor conduce la scăderea transparenței apei și la scăderea concentrației oxigenului dizolvat în apă, fenomene însoțite de dispariția faunei acvatice.


Clorofila ”a” furnizează informaţii asupra biomasei şi activităţii fotosintetice potenţiale a algelor fiind un indicator reprezentativ al stării de troficitate.


Eutrofizarea este un proces ce se produce și în mod natural, dar foarte lent, însă sursele umane de poluare au accelerat acest proces rezultând degradarea mediului acvatic într-un timp foarte scurt.


Eutrofizarea accelerată a apelor de suprafață a devenit o problemă de mediu  și se datorează în principal supraalimentării apelor de suprafață cu nutrienți (azot și fosfor), având ca rezultat dezvoltarea algelor și macrofitelor din ecosistemele acvatice


Din punct de vedere al gradului de troficitate se disting trei tipuri de lacuri: oligotrof, mezotrof și eutrof , însă unii cercetători au introdus trepte suplimentare ale stadiilor trofice.


Astfel,s-a încadrat stadiul trofic în cinci clase (ultra-oligotrof, oligo-mezotrof, mezo-eutrof, eu- politrof și politrof), după concentrația principalilor nutrienți, situațiile extreme prezentându-se astfel:


a) lacuri ultra-oligotrofe caracterizate de o troficitate foarte scazută, o transparență ridicată (plancton puțin dezvoltat) și o productivitate biologică slabă determinată de sărăcia în substanțe nutritive (substanțe organice și compuși minerali ai azotului și fosforului).


b) lacuri politrofe ce conțin în stare dizolvată o cantitate mare de substanțe nutritive, ceea ce determină o dinamică intensă a biocenozelor acvatice.


Elementele şi standardele de evaluare a calității chimice şi fizico-chimice pentru categoriile: ”râuri și lacuri” au fost astfel împărțite în cinci ”regimuri” de calitate


În funcție de valoarea pH-ului, apele se clasifică în:

-ape acide (pH = 0 – 6),

-ape neutre (pH= 7)

-ape bazice (pH = 8 – 14).


În general, apele naturale sunt caracterizate de o valoare a pH-ului cuprinsă între 6 – 8,5


Apele bogate în dioxid de carbon (CO2) prezintă un pH scăzut, iar cele cu un conținut scăzut în CO2 au un pH ridicat, concentrația ionilor de hidrogen fiind direct proporțională cu cantitatea de acid carbonic (H2CO3).

Valorile extreme ale pH-ului înregistrate în apele de suprafață s-au dovedit a fi stresante pentru viețuitoarele acvatice.


Astfel, speciile de Daphnia magna și Gammarus nu se reproduc într-un mediu acid (pH 6), iar un mediu bazic (pH>8,5) conduce la o scădere a fecundității la o serie de specii de pești.


Evaluarea elementelor chimice si fizico-chimice de calitate pentru rauri si lacuri 


Ape: Clasa de calitate I


1.Regim termic si acidifiere


PH:  6,5-8,5


2.Regimul oxigenului:


Oxigen dizolvat       = 9 mg O/  l


CBO5                       = 3 mg O/  l


CCO-Mn                  = 5 mg O/  l


CCO-Cr                    = 10 mg O/ l


3.Substante biogene ( Nutrienti )


Amoniu (N-NH4+) = 0,4 mg N / l


Azotiti  (N-NO2) = 0,01 mg N / l


Azotati  (N-NO3) =1 mg N / l


Azot total (N) = 1,5 mg N / l


Ortofosfati solubili (P-PO43-)  = 0,1 mg P / l


Fosfor total (P)  = 0,015 mg P / l


Clorofila “a” = 25  μg / l


4.Ioni generali. Salinitate.


Reziduu filtrabil uscat la 105 0C  = 500 mg / l


Cloruri ( Cl– )           = 25  mg / l


Sulfati: (SO42+)        = 60 mg / l


Calciu  (Ca2+) :        = 50 mg /l


Magneziu (Mg2+)    = 12  mg  / l


Sodiu (Na+)               = 25 mg / l


5.Poluanti toxici specifici de origine naturala


Crom total (Cr3+ + Cr6+ )  = 25  μg / l


Cupru (Cu2+)5                         = 20 μg / l


Zinc  (Zn2+)                          = 100 μg / l


Arsen (As3+)                         = 10 μg / l


Fier total (Fe2+ +Fe 3+)      = 0,3 mg / l


Mangan total (Mn2++Mn7+)  = 0,05 mg / l


Ape: Clasa de calitate II


1.Regim termic si acidifiere


PH:  6,5-8,5


2.Regimul oxigenului:


Oxigen dizolvat       = 7 mg O/l


CBO5                       = 5 mg O/l


CCO-Mn                  = 10 mg O/l


CCO-Cr                    = 25 mg O/l


3.Substante biogene ( Nutrienti )


Amoniu (N-NH4+) = 0,8 mg N /l


Azotiti  (N-NO2) = 0,o3 mg N /l


Azotati  (N-NO3) = 3 mg N /l


Azot total (N) = 7 mg N /l


Ortofosfati solubili (P-PO43-)  = 0,2 mg P /l


Fosfor total (P)  = 0,04 mg P /l


Clorofila “a” = 50  μg /l


4.Ioni generali. Salinitate.


Reziduu filtrabil uscat la 105 0C  = 750 mg / l


Cloruri ( Cl– )           = 50  mg /l


Sulfati: (SO42+)        = 120 mg /l


Calciu  (Ca2+) :        = 100 mg /l


Magneziu (Mg2+)    = 50  mg  /l


Sodiu (Na+)               = 50 mg /l


5.Poluanti toxici specifici de origine naturala


Crom total (Cr3+ + Cr6+ )  = 50  μg / l


Cupru (Cu2+)5                         = 30 μg /l


Zinc  (Zn2+)                          = 200 μg /l


Arsen (As3+)                         = 20 μg /l


Fier total (Fe2+ +Fe 3+)      = 0,5 mg /l


Mangan total (Mn2++Mn7+)  = 0,1 mg /l


Ape: Clasa de calitate III


1.Regim termic si acidifiere


PH:  6,5-8,5


2.Regimul oxigenului:


Oxigen dizolvat      = 5 mg O/l


CBO5                       = 7 mg O/l


CCO-Mn                  = 20 mg O/l


CCO-Cr                    = 50 mg O/l


3.Substante biogene ( Nutrienti )


Amoniu (N-NH4+) = 1,2 mg N /l


Azotiti  (N-NO2) = 0,o6 mg N /l


Azotati  (N-NO3) = 5,6 mg N /l


Azot total (N) = 12 mg N /l


Ortofosfati solubili (P-PO43-)  = 0,4 mg P /l


Fosfor total (P)  = 0,075 mg P /l


Clorofila “a” = 100  μg /l


4.Ioni generali. Salinitate.


Reziduu filtrabil uscat la 105 0C  = 1000 mg / l


Cloruri ( Cl– )           = 250  mg /l


Sulfati: (SO42+)        = 250 mg /l


Calciu  (Ca2+) :        = 200 mg /l


Magneziu (Mg2+)    = 100  mg  /


Sodiu (Na+)               = 100 mg /l


5.Poluanti toxici specifici de origine naturala


Crom total (Cr3+ + Cr6+ )  = 100  μg / l


Cupru (Cu2+)5                         = 50 μg /l


Zinc  (Zn2+)                          = 500 μg /l


Arsen (As3+)                         = 50 μg /l


Fier total (Fe2+ +Fe 3+)      = 1,0 mg /l


Mangan total (Mn2++Mn7+)  = 0,3 mg /l


Ape: Clasa de calitate IV


1.Regim termic si acidifiere


PH:  6,5-8,5


2.Regimul oxigenului:


Oxigen dizolvat       = 4 mg O/l


CBO5                       = 20 mg O/l


CCO-Mn                  = 50 mg O/l


CCO-Cr                    = 125 mg O/l


3.Substante biogene ( Nutrienti )


Amoniu (N-NH4+) = 3,2 mg N /l


Azotiti  (N-NO2) = 0,3 mg N /l


Azotati  (N-NO3) = 11,2 mg N /l


Azot total (N) = 16 mg N /l


Ortofosfati solubili (P-PO43-)  = 0,19 mg P /l


Fosfor total (P)  = 1,2 mg P /l


Clorofila “a” = 250  μg /l


4.Ioni generali. Salinitate.


Reziduu filtrabil uscat la 105 0C  = 1300 mg / l


Cloruri ( Cl– )           = 300  mg /l


Sulfati: (SO42+)        = 300 mg /l


Calciu  (Ca2+) :        = 300 mg /l


Magneziu (Mg2+)    = 200  mg  /l


Sodiu (Na+)               = 200 mg /l


5.Poluanti toxici specifici de origine naturala


Crom total (Cr3+ + Cr6+ )  = 250  μg / l


Cupru (Cu2+)5                         = 100 μg /l


Zinc  (Zn2+)                          = 1000 μg /l


Arsen (As3+)                         = 100 μg /l


Fier total (Fe2+ +Fe 3+)      = 2,0 mg /l


Mangan total (Mn2++Mn7+)  = 1 mg /l


Ape: Clasa de calitate V


1.Regim termic si acidifiere


PH:  6,5-8,5


2.Regimul oxigenului:


Oxigen dizolvat     > 4 mg O/l


CBO5                       > 20 mg O/l


CCO-Mn                 > 50 mg O/l


CCO-Cr                    >125 mg O/l


3.Substante biogene ( Nutrienti )


Amoniu (N-NH4+) > 3,2 mg N /l


Azotiti  (N-NO2) > 0,3 mg N /l


Azotati  (N-NO3) > 11,2 mg N /l


Azot total (N) > 16 mg N /l


Ortofosfati solubili (P-PO43-)  > 0,19 mg P /l


Fosfor total (P)  > 1,2 mg P /l


Clorofila “a” > 250  μg /l


4.Ioni generali. Salinitate.


Reziduu filtrabil uscat la 105 0C  > 1300 mg / l


Cloruri ( Cl– )          > 300  mg /l


Sulfati: (SO42+)       > 300 mg /l


Calciu  (Ca2+) :        > 300 mg /l


Magneziu (Mg2+)    > 200  mg  /l


Sodiu (Na+)               >200 mg /l


5.Poluanti toxici specifici de origine naturala


Crom total (Cr3+ + Cr6+ )  >250  μg / l


Cupru (Cu2+)5                         >100 μg /l


Zinc  (Zn2+)                          > 1000 μg /l


Arsen (As3+)                         > 100 μg /l


Fier total (Fe2+ +Fe 3+)      > 2,0 mg /l


Mangan total (Mn2++Mn7+) > 1 mg /l


 În vederea cunoașterii regimului de oxigen al apelor au fost analizati  următorii indicatori de calitate:

– oxigenul dizolvat,

– consumul biochimic de oxigen,

– consumul chimic de oxigen.


Indicator important al calității apelor de suprafață, oxigenul dizolvat reprezintă cantitatea de oxigen dizolvată în apă și depinde de o serie de factori ca:

-temperatura apei,

-presiunea atmosferică,

-adâncimea,

-turbiditatea apei

-cantitatea de materie organică în descompunere.


Consumul biochimic de oxigen (CBO5) este cantitatea de oxigen consumată de microorganisme în intervalul de timp de cinci zile, la o temperatură de 20 oC necesară pentru descompunerea biochimică a substanţelor organice conţinute în apă.


Consumul biochimic de oxigen variază direct proporțional cu cantitatea de substanțe organice conținute în apă și este influențat de acțiunea compușilor chimici reducători.


Substanţele oxidabile din apă, sau consumul chimic de oxigen (CCO), sunt substanţele ce se pot oxida atât la rece cât şi la cald, sub acţiunea unui oxidant.


Oxidabilitatea reprezintă cantitatea de oxigen echivalentă cu consumul de oxidant. Substanţele organice sunt oxidate la cald, iar cele anorganice la rece.


Creşterea cantităţii de substanţe organice în apă sau apariţia lor la un moment dat este sinonimă cu poluarea apei cu germeni patogeni.


Consumul chimic de oxigen prin oxidare cu bicromat de potasiu în mediu acid (CCO-Cr) reflectă în general 60-70% din încărcarea organică totală (inclusiv nebiodegradabilă).


Din grupa elementelor biogene (nutrienți) fac parte principalele forme de azot, fosfor și indicatorul clorofila ”a”, care, deși prezintă o toxicitate relativ scăzută sunt generatori ai proceselor de eutrofizare.


În funcţie de natura şi de starea de oxidare, azotul se găsește în apele naturale de suprafaţă sub formă de: azot amoniacal, nitriți, nitrați, azot molecular, azot organic, azot total.


Azotul amoniacal poate exista la rândul lui atât în formă neionizată (NH3 -amoniac) cât și în formă ionizată (NH4+-ion amoniu).


Forma neionizată este mult mai toxică decât forma ionizată, însă se manifestă la un pH alcalin, situație rar întâlnită în apele naturale de suprafață.


Prezența amoniacului în apă se datorează descompunerii substanțelor proteice, însă poate avea și origine minerală sau vegetală.


Ionii nitriţi (azotiţi-NO2- ) sunt produşi intermediari (ușor instabili) de oxidare ai amoniacului sau de reducere a nitraţilor prin procese bacteriene (amoniacul, sub acțiunea bacteriilor Nitromonas și Nitrobacter, în prezența oxigenului se transformă treptat în azotiți, apoi în azotați.


Concentrațiile mai mari de 0,5 mg/l NO2 în apa potabilă pot avea efecte negative asupra sănătății consumatorilor.


Ionii nitraţi (azotaţi-NO3) reprezintă un stadiu avansat de oxidare a amoniului sau se formează direct din azotul molecular.


Azotul molecular (N2) pătrunde în apele naturale din atmosferă sau poare rezulta din procesele de denitrificare ce se produc sub acţiunea bacteriilor denitrificatoare. Cu un coeficient de solubilitate mare poate difuza uşor până la adâncimi mari.


Azotul organic (N) este inclus în materii organice naturale (aminoacizi, proteine, peptide, acizi nucleici şi uree) şi în numeroase substanţe organice sintetice.


Azotul total este compus din suma formelor de azot mineral: azot amoniacal (N-NH4+), nitriţi (N-NO2), nitraţi (N-NO3) şi azot organic (N).


În general, în apele naturale de suprafață, ponderea azotului organic este dată de relația:

N total = 0,8 N mineral + 0,2 N organic 


Fosforul este prezent în apele se suprafață în mod natural:

-datorită compoziției substratului bogat în humus;

-ca rezultat al procesului de mineralizare al resturilor vegetale și animale

– ca urmare a poluării antropice: surse difuze din agricultură, industria detergenților polifosfați.


Fosforul sub formă de combinații, poate fi prezent în apele de suprafață, fie dizolvat, fie în suspensii (sedimente).


Poluanţi toxici specifici de origine naturală

Au fost analizate șase metale, care, deși se găsesc în mod natural în compoziția apelor de suprafață, în cantități mari pot afecta ecosistemele acvatice:


Cromul- se găsește în natură sub formă de cromit Cr2O3, FeO, în unele minerale de aluminiu și silicați.


În apele de suprafață, prezența cromului se datorează în special apelor reziduale provenite de la tăbăcării, vopsitorii.


Toxicitatea cromului pentru ecosistemele acvatice se manifestă de la concentrații ce depășesc 2,5 mg/l .


Cuprul- se întâlnește în natură în stare nativă sau combinat în: calcopirită CuFeS2, cuprită Cu2O, malachită CuCO3, Cu(OH)2. În apele de suprafață, cuprul provine în special din industria extractivă;


Zincul- nu reacționează cu apă, însă toxicitatea sa pentru ecosistemele acvatice este influențată de variațiile: pH-ului, oxigenului dizolvat, temperaturii și durității.


Astfel, o reducere a concentrației oxigenului dizolvat de la 7 mg/l la 2 mg/l a condus la o creștere cu 50% a toxicității acute a zincului .


Arsenul- se concentrează în organismele acvatice, însă nu se multiplică în lanțul trofic.


Fierul- este prezent în apele de suprafață datorită factorilor naturali și geologiei bazinului hidrografic dar și ca urmare a apelor uzate industriale și de mină.


La concentrații mari este toxic pentru ecosistemele acvatice (concentrații de 0,9 mg/l s- au dovedit a fi toxice pentru crap, iar o valoare de 12 mg/l a produs mortalitate pentru știucă.


Manganul este tolerat de organismele vii  intre 1,5-1000mg./l, motiv pentru care nu este considerat o problemă pentru apele dulci de suprafață.


Contaminarea ecosistemelor acvatice cu metale grele (mercur, cadmiu, nichel, plumb) este o problemă globală datorită proprietăților de bioacumulare și biomagnificare pe care acestea le posedă.


În ecosistemele acvatice mercurul suferă transformări chimice și biochimice trecând prin forme mai mult sau mai puțin toxice .


În urma cercetărilor efectuate  s-a constatat ca derivații organici ai mercurului sunt mult mai toxici decât cei anorganici, toxicitatea acestora fiind de asemenea influențată de pH-ul și temperatura apei.


Principalele surse de contaminare cu mercur a apelor de suprafață sunt reprezentate de industria minieră, chimică și agricultura.


Cadmiul este un metal de asemenea extrem de toxic, prezența lui în apă datorându-se industriei chimice (fabricarea aliajelor, pilelor electrice, acumulatorilor, coloranților), expolatărilor miniere.


Toxicitatea cadmiului pentru ecosistemele acvatice este influențată de cantitatea de oxigen dizolvat în apă, de temperatură, pH și duritate .


Studii efectuate pe pești au demonstrat că simpla expunere a acestora la concentrații de 0,031 mg/l Cd, la o duritate de 200 mg CaCO3 a influențat dezvoltarea puietului, fără a avea totuși efecte negative asupra populației adulte.


Nichelul este un element relativ netoxic pentru om iar asupra organismelor acvatice acționează diferit, în funcție de specia acvatică respectivă și de interferența cu alți factori, astfel, concentrația letală pentru pești variază în limite foarte mari (4-43 mg/l) iar pentru scoici , o concentrație de 1,18 mg/l este considerată doză letală.


Metal toxic, plumbul pătrunde în apele de suprafață prin precipitații, eroziunea solului, deversări de ape uzate industriale și municipale.


Toxicitatea plumbului față de ecosistemele acvatice este influențată de: temperatură, pH, duritate, dar și de prezența cationilor altor metale grele, disponibilitatea lui depinzînd astfel atât de starea de oxidare cât și de liganzii prezenți în apă.


Cea de-a doua grupă de indicatori folosiți la evaluarea stării chimice este reprezentată de pesticide.


Pesticidele sunt compuși organici toxici (derivați organo-halogenați, organo-fosforici, organo-metalici, triazinici) utilizați în agricultură pentru controlul diferitelor boli vegetale și pentru împiedicarea creșterii plantelor acvatice nedorite.


Cea mai mare toxicitate este întâlnită la pesticidele organo-halogenate (organo-clorurate), care deși au o largă utilizare în agricultură, sunt foarte persistente în mediul acvatic și au o tendință de bioacumulare la fel de mare.


De mare ajutor in realizarea acestui articol a fost materialul “Calitatea apelor de suprafata

 

 

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


5 + = 13

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Website is Protected by WordPress Protection from eDarpan.com.