Clubul de pescuit Mid Fisheries Kent (MFK)-Chris Longsdon (1)
Chilham Mill,Mid Fisheries Kent si Chris Longsdon sunt trei nume care nu spun nimic pasionatilor de pescuit sportiv din Romania.
Pentru mine insa inseamna totul. Chris Longsdon a fost cel care in 1997 mi-a inoculat microbul acestei frumoase meserii,cel al organizarii la nivel profesionist al activitatii de pescuit sportiv.Fara sa vrea Chris Longsdon a devenit mentorul meu in ale meseriei.
Pentru englezi si in general pentru pescarii de crap record din Europa,numele lui Chris este sinonim cu numele unui superprofesionist in organizarea pescuitului sportiv.
A luat aproape de la zero in 1990 o ferma piscicola si a dezvoltat in timp unul din cele mai importante branduri de pescuit din Anglia, MFK, cunoscut de toti pescarii mari de crap din Anglia si nu numai.
Prima mea intalnire cu el a fost in martie 1997.Un tip saten, extrem de robust si solid,fost jucator de rugby,cu un accent britanic impecabil,un om care pur si simplu te cucerea cu prezenta lui.
Eram mai multi specialisti romani care ii vizitam ferma iar el ne povestea cu entuziasm despre dorinta lui de a dezvolta una dintre cele mai de succes afaceri de pescuit din Anglia.
Era genul de om care emana profesionalism prin toti porii si care inspira incredere celor din jurul lor.
Intrebarile au inceput sa curga una dupa alta,la unele apucam sa-mi mai notez raspunsurile pline de detalii tehnice la altele nu,dar dupa acea vizita o intrebare nu mi-a mai dat pace: ” de ce acolo se poate si la noi in Romania, nu?”
Sansa a facut ca in luna Septembrie a aceluiasi an sa revin din nou in vizita la el la ferma si multe dintre intrebarile mele au primit raspuns.A fost scanteia care mi-a dat imboldul sa sper ca asa ceva se poate realiza si in Romania.Piscicultura si pescuit sportiv,toate integrate in cadrul aceleasi ferme.
In 1990 MKF era proprietatea unei mari companii care dezvolta multe alte activitati.
Managerului fermei piscicole,Chris Longsdon,i se pusese la dispozitie o casa dotata integral cu toate cele necesare,masina de serviciu si un salariu de 25000 de lire pe an.
In cadrul fermei erau doi angajati permanenti (el si sotia lui) si sase paznici cu jumatate de norma.
Tot bugetul investitiilor ce urmau a fi facute era aprobat de catre compania mama.In primii ani au existat pierderi,dupa aproape 3-5 ani s-au echilibrat veniturile cu cheltuielile iar dupa acesti cinci ani s-a intrat pe profit.
Pentru 1996 profitul a fost mai modest undeva pe la 30.000 de lire iar in 1997 deja se obtinuse un profit de 42.000 de lire pe primele 6 luni.
Chris intuia potentialul afacerii in viitor si de aceea ceruse patronilor sai multa rabdare pana aveau sa se vada primele rezultate si la nivel financiar.
Patronii companiei mama i-au acordat multa incredere si in acelasi timp i-au aprobat un imprumut de 130.000 de lire sterline fara dobanda returnabil in 20 de ani pentru dezvoltarea activitatii.
Cu acesti bani au fost inchiriate,amenajate si populate alte lacuri pentru pescuit.Dupa 18 luni profitul de pe urma pescuitului in aceste lacuri depasea 45.000 de lire.
In martie 1997 ferma de pescuit Chilham Mill detinea in exploatare 16 lacuri (majoritatea de balastiera) care totalizau aproape 100 de hectare.
Tipurile de pescuit sportiv practicat erau:
– pescuitul la pastrav si somon pe raul din ferma
– pescuitul grosier (crap,stiuca,platica,rosioara,biban,lin,babusca )
– pescuitul la crap mare ( venitul principal )
Pe rau se practica pescuitul la pastrav contra unei taxe de 35 lire / zi.Nu se acceptau decat 4 pescari pe zi pe o lungime de o mila,aveai dreptul de a retine maxim doi pesti restul se elibera inapoi.
Lacurile erau populate cu exemplare record de crap si stiuca precum si lin, mreana, platica, rosioara, biban, babusca etc.
Se pescuia de placere si nu aveai voie sa detii juvelnic intrucat tot pestele se elibera.
Pentru a avea acces pe toate lacurile trebuia sa fii membru al clubului.
Taxa anuala de membru era de 80 de lire pe an,fiind la acea data undeva pe la 1000 de membri.
Pescuitul de placere se practica pentru non membri doar in anumite locatii contra unei taxe de 5 lire/zi.
Ferma era inregistrata la Ministerul Agriculturii si ca pepiniera avand voie sa vanda puiet pentru populari.
Popularile cu crap se faceau in limita a 500 de kg/ha.
Fiind lacuri de balastiera alimentarea cu apa se facea din panza freatica sau cu ajutorul pompelor.
La intrebarea noastra oarecum fireasca daca are probleme cu braconajul,raspunsul a fost surprinzator ca are mari probleme!!!
Un crap de peste 10 kg se vindea pe piata neagra cu peste 1000 de lire sterline la concurenta asa ca tentatia era mare. ( Va urma)
