Cum se calculeaza densitatea optima de crap in iazul de pescuit sportiv ? Opinii strict personale !

Cum se calculeaza densitatea optima de crap in iazul de pescuit sportiv ? Opinii strict personale !

O planificare corecta a productiei de crap trebuie facuta doar dupa bonitarea corecta a bazinului respectiv si incadrarea intr-o categorie de calitate.


Aceasta bonitare se poate face numai dupa efectuarea cercetarilor din teren si laborator, care care au drept scop determinarea productivitatii naturale piscicole a iazului.


La crescatoriile de crap extensive precum si in majoritatea iazurilor unde se face pescuit C&R, productia de crap se bazeaza doar pe productivitatea naturala a bazinului.


Crapul se hraneste exclusiv cu planctonul si bentosul din iaz, pe seama carora inregistreaza un spor de crestere.


Am mai vorbit despre clasele de bonitate aici, dar reiau si spun ca in condtiile tarii noastre putem avea urmatoarele situatii:


– bazinele de apa din categoria I au o productivitate naturala exprimata in carne de peste de 400-500 kg peste/ha,


– bazinele de apa din categoria a II a au o productivitate naturala de 300-400 kg peste anual /ha.


-exista si bazine de apa de categorii  mai inferioare, neintretinute, care pot sustine si numai o productie de 25-50 de kg crap / ha.


Mai pe romaneste spus, doar atata crap poate hrani natural o astfel de balta.


O parte a hranei consumate de catre crap se va folosi pentru acoperirea energiei consumate si pentru buna desfasurare a functiilor vitale:


-miscare

-respiratie

-nutritie

-digestie


O a doua parte a hranei va fi folosita pentru cresterea pestelui.


O a treia parte a hranei se depoziteaza in diferite parti ale corpului sub forma de grasimi.


In cazul distribuirii furajelor artificiale, ratia zilnica trebuie sa fie la varste mai tinere, de 2-3% din greutatea corporala a pestelui iar la varste mai mari 3-5% din greutate.


In lunile aprilie si mai, cand temperatura apei este relativ scazuta, pestele mananca foarte activ hrana naturala din balta.


Pentru stimularea dezvoltarii productivitatii naturale se practica aplicarea ingrasamintelor si amendamentelor.


Aceste masuri au menirea de a spori hrana naturala oferita de helesteu.


Hrana crapului este formata din:

– zooplancton,

– larve de insecte,

-viermisori,

-scoici mici,

– melcisori,

-icre,

-pui de peste,

-fitoplancton,

-plante superioare acvatice,

-seminte de plante,

-plante marunte.


Hrana naturala preferata a crapului


 


Vreti sa aveti un peste cat mai frumos, cat mai sanatos si care sa ia an de an in greutate?


Raspunsul este unul singur. Hrana naturala din belsug si populare cu un numar de bucati de crap optim la hectar, in functie de varsta si greutate.


Vreti sa aveti hrana naturala din belsug in balta ?


Aveti grija de starea de sanatate a bazinului, tinand cont de tot ce am scris in articolele de piscicultura.


In caz contrar productivitatea naturala a bazinului va scade an de an.


Daca acum 5 ani, iazul tau hranea natural, fara probleme 500 de kg. de crap la hectar, este foarte posibil ca astazi, el sa mai produca hrana doar pentru 50-100 de kg de crap la hectar.


Daca iazul dvs C&R, este incadrat in categoria a doua de bonitate, avand o productivitate naturala de 350 de kg crap /ha si dumneavoastra din dorinta de a atrage pescarii, suprapopulati  cu 1000 de kg de crap/ ha, cu o medie de 2-3  kg/ buc, ce credeti ca se va intampla?


In maxim o luna jumatate, primavara, hrana naturala va fi consumata aproape in totalitate, va incepe o concurenta feroce la hrana intre pesti iar crapul va deveni cvasidependent de nada aruncata de pescari.


Veti vedea dintr-o data ca trofeul dvs capital de crap, care anul trecut cantarea 22 de kilograme, anul acesta in august, nu va reusi sa treaca acul cantarului peste 18,5 kg.


Pestele va slabi din ce in ce mai mult, va avea o stare fiziologica foarte proasta, va intra in iarna fara rezervele de hrana obligatorii si anul viitor, tone de crap mort vor iesi de sub gheata.


Este foarte posibil ca acel crap care avea primavara la populare 2 kg sa cantareasca in toamna doar 1,5 kg.


Dvs. nu puteti sa va hraniti artificial crapul deoarece va vor sari toti pescarii in cap.


Nu mai vorbesc de mortalitatile pe care le vei avea si in acest an din cauza stresului de densitate.


Sunt foarte cunoscute de catre piscicultori sporurile pe care le ia crapul in greutate pana in cel mult vara a- 3- a(C3+).


Peste aceasta varsta, crapul nu mai este rentabil din punct de vedere economic pentru a fi crescut. De aceea urmarirea cu acuratete a sporurilor de crestere la crapul mai mare de aceasta varsta nu a fost o prioritate pentru piscicultori.


Sunt pastrate in fermele piscicole peste aceasta varsta ( C3+), doar exemplarele valoroase de crap  ce vor fi folosite in reproducere.


In fiecare iaz, crapul are un anumit ritm de crestere. Nici un iaz nu seamana cu altul.


Un lucru este cert. Cu cat crapul este populat mai rar, cu atat el va avea un ritm de crestere mai spectaculos indiferent de varsta, beneficiind bineinteles si de o hrana naturala din abundenta.


Sporurile de crestere ale exemplarelor de crap peste 10 kg sunt mai putin cunoscute.


Cei care au stat aproape de pescari, zi de zi cu aparatul foto si cantarul in mana, si-au putut face o imagine despre cat poate lua in greutate un trofeu de crap intr-un an.


Incepand cu 2006 si pana la sfarsitul sezonului 2012 am facut aproape 1000 de poze crapilor intre 10 si 20 de kg din iazul de la Horgesti.


Unii dintre ei erau prinsi si de 5-6 ori pe an. Treptat am reusit sa fac cate o fisa personalizata pentru fiecare dintre trofeele existente in lac cu fotografiile, greutatile anuale si datele cand au fost prinsi.


In 7 ani la Horgesti mi-am facut o imagine de ansamblu asupra sporurilor in greutate luate de aceste trofee.


Semnele particulare ereditare, urmele lasate odata cu trecerea anilor, de manipularile defectuoase, soldate cu multi solzi sariti, m-au ajutat mult in cartografierea lor.


Bucovineanul in 2006 avea 13,5 kg. Acum greutatea lui oscileaza intre 19,5-21,5 kg in functie de perioada cand este pescuit.


I-am urmarit evolutia in greutate 7 ani, cu cantariri de cate doua-trei ori pe sezon, primavara si toamna.


Formulele de populare pe care vi le ofer in premiera sunt destinate doar celor care doresc sa-si pastreze pestele in lac, an de an, oferind doar pescuit C&R.


Datele prezentate reprezinta un punct de vedere strict personal, bazat doar pe observatii directe si masuratori ale trofeelor in perioada 1997-2012.


Probabil ca multi pescari de crap si administratori imi vor sari in cap ,dar repet inca o data: este parerea strict personala a inginerului piscicol Florin Albu, bazata pe experienta celor 15 ani de pescuit sportiv.


Nu “povestesc” vorbe auzite pe la altii ci expun doar datele obtinute prin observatii directe.


Exemple practice 

Luam ca exemplu practic un iaz de 30 de hectare, aflat in categoria de bonitate 2 ,cu o productie piscicola estimata de 350 de kg peste /ha.


Pestele nu este furajat artificial ci depinde doar de hrana naturala existenta in iaz.


Am introdus si cateva pierderi normale.


Pentru a simplifica lucrurile vom considera ca popularile sunt facute cu peste de aceeasi greutate.


 Rapoarte populare: 


1.) Populare crap 1kg. /ex


Estimare greutate toamna: 2,5 -3 kg /ex


Populare recomandata primavara: 150 ex. crap/ ha (1 kg)


Productie estimata toamna: 120-130 ex. crap / ha (2,5-3 kg)


 2.) Populare crap 1,5kg. /ex


Estimare greutate toamna: 3 -3,5 kg/ex in toamna


Populare recomandata primavara: 140 ex. crap /ha (1,5 kg)


Productie estimata toamna: 120-130 ex. crap / ha (2,5-3 kg)


3.)  Populare crap 2 kg. /ex


Estimare greutate toamna: 3,5 kg/ex


Populare recomandata primavara: 110 ex. crap/ha (2 kg)


Productie estimata toamna: 100 ex. crap/ ha (3,5 kg)


4.)  Populare crap 3-3,5 kg. /ex


Estimare greutate toamna: 5 kg/ex


Populare recomandata primavara: 77 ex. crap / ha (3-3,3 kg)


Productie estimata toamna: 70 ex. crap / ha (5 kg)


5.) Populare crap 5 kg. /ex


Estimare greutate toamna: 6,5 kg /ex


Populare recomandata primavara: 58 ex. crap /ha (5 kg)


Productie estimata toamna: 54 ex. crap / ha (6,5 kg)


6.) Populare crap 10 kg. /ex


Estimare greutate toamna: 11,5-12 kg /ex


Populare recomandata primavara: 30 ex. crap / ha (10 kg)


Productie estimata toamna: 29 ex. crap / ha (11,5-12 kg)


7.)  Populare crap 13 kg. / ex


Estimare greutate toamna: 14-15 kg / ex


Populare recomandata primavara: 24 ex. crap / ha (13 kg)


Productie estimata toamna: 23 ex. crap / ha (14-15 kg)


8.) Populare crap 15 kg. / ex


Estimare greutate toamna: 16-17 kg / ex


Populare primavara: 22 ex. crap / ha (15 kg)


Productie estimata toamna: 21 ex. crap / ha (16-17 kg)


Recomandarea specialistului: la populare (-20 %): 17 ex / ha


Incepand cu greutatea de 17 kg, am observat de-a lungul anilor ca cea mai mare problema la aceste trofee il reprezinta “stresul de densitate”.


Cumulat cu temperaturile ridicate din timpul verii si stresul manipularii defectuoase atunci cand este scos din apa si tinut la sedinta foto, aveti in fata cele mai mari surse de mortalitate.


Intre 17-20 de kg / ex recomand scaderea numarului de crap la populare cu 30 % fata de datele afisate mai jos.


9.) Populare crap 17 kg. / ex


Estimare greutate toamna: 18-18,5 kg / ex


Populare primavara: 20 ex. crap / ha (17 kg)


Productie estimata toamna: 19 ex. crap / ha (18-18,5 kg)


Recomandarea specialistului la populare: 14 ex / ha


10.) Populare crap 18 kg. / ex


Estimare greutate toamna: 19-19,5 kg /ex


Populare primavara: 18 ex. crap / ha (18 kg)


Productie estimata toamna: 17 ex. crap / ha (19-19,5 kg)


Recomandarea specialistului la populare: 12 ex / ha


 De la 20 de kg in sus recomand scaderea densitatii la populare cu 50 %


11.)  Populare crap 20 kg. /ex


Estimare greutate toamna: 21-22 kg /ex


Populare recomandata primavara: 17 ex. crap /ha (20 kg)


Productie estimata toamna: 16 ex. crap / ha (21-22 kg)


Recomandarea specialistului la populare: 9 ex / ha


12.)  Populare crap 22 kg. /ex


Estimare greutate toamna: 23-24 kg /ex


Populare recomandata primavara: 16 ex. crap / ha (22 kg)


Productie estimata toamna: 15 ex. crap / ha (23 kg)


Recomandarea specialistului la populare: 8 ex / ha


13.)  Populare crap 23 kg. /ex


Estimare greutate toamna: 24-25 kg /ex


Populare recomandata primavara: 15 ex. crap / ha (23 kg)


Productie estimata toamna: 14 ex. crap/ ha (24-25 kg)


Recomandarea specialistului la populare: 7 ex / ha


14.)  Populare crap 25 kg. /ex


Estimare greutate toamna: >25 kg / ex


Populare recomandata primavara: 14 ex. crap / ha (25 kg)


Productie estimata toamna: 13- ex. crap/ ha (>25 kg)


Recomandarea specialistului la populare la exemplarele mai mari de 25 de kg: 7 ex / ha


Respectand aceste rapoarte de populare veti avea siguranta ca pestele dumneavoastra va avea suficienta libertate de miscare si suficienta hrana pentru a realiza un spor real de crestere.


Haideti sa ne punem acum imaginatia la treaba.


Daca avem acest lac de 30 de hectare, al carui productivitate este de 350 de kg  crap la hectar si ne hotaram sa-l populam cu trofee de crap de la 13 kg la 25 de kg, raportul ar putea arata cam asa:


Crap de 13 kg:          5 ha x 24  =120 de crapi


Crap de 15 kg:          5 ha x 17 =  85 de crapi


Crap de 17 kg:          5 ha x 14 =  70 de crapi


Crap de 18 kg:          5 ha x 12 =  60 de crapi


Crap de 20 de kg:    5 ha x   9 =  45 de crapi


Crap de 22 de kg:    3 ha x   8 =  24 de crapi


Crap de 23 de kg:    1 ha  x   7 =    7 crapi


Crap de 25 de kg:    1 ha  x  7 =     7 crapi


In total aceasta balta de trofee, de 30 de hectare, va avea o populatie de 418 crapi intre 13 si 25 de kilograme, adica o medie de 14 crapi / hectar.


O structura de crap foarte echilibrata si atractiva care va avea hrana suficienta pentru a lua in greutate.


Aproape 6900 de kg de crap la 30 ha luciu de apa.


Aproximativ 230 de kg de crap la hectar.


Media crapului populat:  16,5 kg/exemplar


Din punctul meu de vedere, al piscicultorului, consider ca aceasta structura este mai mult decat suficienta pentru a-mi proteja lotul de reproducatori.


Sporurile de crestere sunt sporuri de bun simt.Ele pot fi putin mai mari sau putin mai mici raportate la aceste cifre.


Cu cat este mai mic, cu atat crapul are un ritm metabolic mai mare, o asimilare mai mare si o crestere in greutate pe masura.


 

Daca veti dori ca pe viitor sa fiti informati cand va apare o noua postare pe blog, puteti sa va scrieti adresa de email in coltul din dreapta sus .Restul il fac eu. 

 

 

Share

Comments

  1. Rares Manescu Says: February 13, 2014 at 8:52 pm

    Am privit cu mare atentie cele doua poze si am ajuns la o singura concluzie:
    -sunt doua exemplare superbe … dar diferite…unul cred ca este mascul si celalalt femela.
    Este exclus din cunostintele mele ca un crap de peste 20 de kg sa creasca ca Fat Frumos din poveste, la varsta lui.
    Daca prin absurd as accepta lucrul asta, cele 8 kg in castigate in greutate intr-un timp atat de scurt
    ar fi impartite in: 1 kg carne si 7 kg grasime.Cu atata grasime,acumulata in cateva luni,crapul respectiv ar fi condamnat la moarte.
    Si asta deoarece in nici un caz nu ar pune pe el 8 kg de carne intr-un an.
    Daca s-ar inventa furajul care sa produca asemenea explozii de crestere la pesti,producatorul lor ar deveni
    in scurt timp multimilionar in euro cu comenzi uriase in intreaga lume.

  2. Sorin Apostol Says: February 14, 2014 at 10:14 am

    Nu trebuie sa fii mare specialist ca sa-ti dai seama ca cei doi pesti n-au nici o treaba unul cu altul.Proprietarul respectivei balti poate inventa cate legende vrea in jurul pestilor din propia balta, fraieri sunt cei care pun botu la astfel de povesti.
    In octombrie avea 21 de kg.El iarna se stie ca hiberneaza,nu se hraneste si mai scade in greutate.
    In martie ar avea putin sub 20 de kg.Asta inseamna ca din aprilie si pana in octombrie acel crap sa imbrace nu mai putin de 9 kg.
    In 7 luni, un crap de 20 de kg se ingrasa cu 9 kg???
    Hai sa fim seriosi.Suntem pescari adulti nu copii de gradinita care cred in basme!

  3. Ce parere aveti despre crapii de la Varlaam, vi se pare plauzibila cresterea de la 50 de grame la 15 kg in 8 ani, fara a fi furajati?

    • Am fost la Varlaam in luna iunie a anului trecut, unde am stat de vorba cu patronul societatii ce administreaza iazul de pescuit, asa ca vorbesc in cunostinta de cauza.
      Nu mai retin exact cantitatea de crap cu care a fost populat iazul, dar stiu ca acel peste a fost furajat an de an.
      A avut la discretie atat hrana naturala cat si hrana artificiala.
      Pentru a avea o rata de crestere spectaculoasa pestele trebuie sa aiba o densitate cat mai rara, apa de calitate, temperatura 18-28 de grade,oxigen si hrana din belsug.
      La Varlaam se pare ca le-a avut pe toate.Chiar daca a fost populat destul de des la inceput, el s-a rarit pe parcurs din cauze naturale in primul rand, posibil si umane.
      Pot sa-mi imaginez ritmul de crestere incepand cu 8 ani in urma:

      Sa-l notam cu C1 (crap de un an la populare)
      C1: 50 de grame
      C2: 500 gr.
      C3: 3,5-4 kg.
      C4: 6-7 kg
      C5: 9-10 kg
      C6: 12-14 kg
      C7: 14-16 kg
      C8: 16-18 kg

      Unele exemplare au luat avant si s-au dus in peste 20 de kg si altele au avut un ritm de crestere mai incet.
      Presupunand prin absurd ca rata de supravetuire dupa atatia ani este de sub 0,3 % din numarul exemplarelor introduse atunci, lacul are suficiente exemplare care sa satisfaca gusturile oricarui pescar doritor de trofee.
      Ex: Daca s-a populat cu 2 tone de crap de 50 de grame ,asta inseamna 40.000 de bucati.
      Dupa 8 ani: 40.000 x 0,3% =120 de bucati peste 15 kg.

  4. Da, foarte logica explicatia. Poate fi un exemplu de investitie pe termen lung.
    multumesc

  5. Mester marin Says: March 1, 2016 at 9:30 pm

    As dori mai multe informati in legatura cu cresterea si înmultirea pestilor de oare ce acum vreau sa infiintez o pescarie

  6. Doresc sa populez un bazin cu o adancime de 1.5m, lungime de 270m si latime de 170m. Reiese cam 3.5ha.
    va rog as dori ajutor in aceasta privinta. Mentionez ca doresc pescuit industrial.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


9 + = 18

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Website is Protected by WordPress Protection from eDarpan.com.