Din secretele meseriei.Cum populam o balta cu crap !

Din secretele meseriei.Cum populam o balta cu crap !

Ai facut greseala vietii tale si ai devenit proprietar de balta.

Noua din zece  investitori se vor apuca de afaceri cu pescuit sportiv deoarece asa este trendul, crezand ca nu le trebuie prea multe cunostinte despre cresterea pestilor. Unul din zece isi va vinde sufletul pisciculturii, dorind sa traiasca din pestele valorificat an de an, toamna si primavara.

Si unii si altii se vor impiedica de o mare si simpla intrebare. Oare cu cat peste vor trebui sa-si populeze baltile in aceasta primavara?

Vor intreba in stanga si in dreapta si vor vedea ca la aceeasi intrebare pusa la 10 ingineri piscicoli, vor primi 10 raspunsuri diferite, bagandu-i in ceata mai tare ca la inceput.

Vor constata ca secretul unei populari eficiente este mai bine pazit decat secretul retetei de Coca Cola.

Pare ca nimeni nu detine raspunsul absolut la aceasta intrebare.

Vei primi doar raspunsuri de genul: bagi si tu intre 1000 si 12000 de bucati intre 30 si 100 de grame sau intre 1000 si 2000 de bucati intre 70 si 120 de grame sau intre 500 si 3000 de bucati intre 300 si 700 de grame s.a.m.d.

Nimeni dintre piscicultori nu se oboseste sa-ti explice de ce aceste cifre sunt asa de vaste. Nici nu prea au interes sa o faca.

Secretul unei populari reusite iti poate garanta reusita sau falimentul afacerii.

Iar tu,tinere investitor in ale pisciculturii, cauti sa afli toate aceste informatii “moca” daca se poate, de pe net ca este la moda,  sau tragand de limba vreun inginer piscicol in fata unei fripturi si a unei sticle de vin bun, cu reportofonul pornit, ca sa “asimilezi”cat mai multe informatii.Cateodata reusesti, dar de cele mai multe ori pleci mai incurcat ca la inceput.

Astazi m-ati prins intr-o pasa buna, asa ca o sa va dezvalui cate ceva legat de populari.

Ati auzit de Judin? El a fost un baiat destept care a inventat o formula, numita simplu “formula de populare”.

Ea arata cam asa:

N=[ S x P x 100] / [ (G-g) x (100-p) ]

 unde:

N= numarul de pesti cu care populam o balta

P= productivitatea naturala a baltii (kg/ha)

S= suprafata baltii (ha)

G= greutatea medie la care speram sa ajunga pestele in toamna (kg).

g= greutatea medie a pestelui cu care populam (kg).

p=pierderile estimate pana in toamna, exprimate in procente

Aceasta formula se refera strict la acele balti unde cresterea se face numai pe baza hranei naturale a bazinului fara a interveni cu furaje suplimentare.

Despre productivitatea naturala a unei balti v-am mai vorbit in alt articol.Ea reprezinta pe scurt capacitatea unei balti de a hrani in mod natural o anumita cantitate de peste.

Sunt balti care produc fara probleme hrana naturala pentru 400-500 kg de peste/ha, altele pentru doar 200-300 kg de peste/ha dar sunt si foarte multe care abia sustin hrana a 10-20-50-100 de kg de peste/ha.

Cu cat o apa este mai cristalina cu atat productivitatea ei piscicola naturala este mai scazuta.

Asa cum ati avut grija de balta pana acum, tot la fel o sa aiba grija si ea de pestele pe care o sa-l populati de acum incolo.

Dupa cum ati observat, formula are o gramada de variabile.Grija mare cu ce date le inlocuiti ca sa nu ajungeti la niste valori de domeniul fantasticului.

Teoretic formula va permite sa duceti un crap de la 100 de grame la 10 kg intr-un ciclu de productie dar practic acest lucru este imposibil.

O sa va ajut acum sa pastram valorile variabilelor intr-un interval cat mai realist cu putinta.

Crapul cu o greutate intre 20-50 de grame poate ajunge in 20-22 de saptamani  la 300-400 de grame.

Crapul intre 70-120 de grame in 16-22 de saptamani poate ajunge la 1,2-1,8 kg.

Crapul intre 300-400 de grame poate atinge intre 10-22 de saptamani 1,4-2,5 kg.

Sa presupunem acum ca vrema sa populam o balta cu crap in amestec cu sanger si novac.

A.Scenariul 1

Greutate medie primavara:

Crapul: 25-70 grame

Sanger,novac: 30-100 grame

Pierderi tehnologice: crap 25%, sanger 40%

Greutate medie toamna:

Crap: 600-700 grame

Sanger,novac: 600-700 grame

B.Scenariul 2 ( ciclu productie de 16-22 saptamani)

Greutate medie primavara:

Crapul: 70-120 grame

Sanger,novac: 70-120 grame

Pierderi tehnologice: crap 30%, sanger 30%

Greutate medie toamna:

Crap:1,2-1,8 kg

Sanger: 0,4-1kg

C.Scenariul 3 (ciclu productie de 10-22 saptamani)

Greutate medie primavara:

Crapul: 300-700 grame

Sanger,novac: 200-1000 grame

Pierderi tehnologice: crap 20%, sanger 30%

Greutate medie toamna:

Crap:1,4 – 3,5 kg

Sanger: 1,2 – 2,5 kg

Fara a intra in multe detalii, punctez ca exista in piscicultura clasica trei sisteme de crestere a pestelui:

a) extensiv

– doar pe baza hranei naturale din balta, fara a interveni cu furaje suplimentare

-se obtin productii de 150-300 kg/ha

b) semiintensiv

– hrana naturala in amestec cu furaje

-se obtin productii intre 301-1500 kg/ha

c) intensiv

-exclusiv pe baza furajelor suplimentare

-productii de peste 1500 kg/ha

Mai exista si sistemul superintensiv dar nu insist momentan asupra lui.

V-ati facut o idee referitoare la sporurile de crestere si a pierderilor tehnologice? Haideti atunci sa trecem la un exemplu practic.

Ex: Sa presupunem ca avem o balta cu o suprafata de 20 de hectare, care are o productivitate naturala de 250 kg peste/ ha.Vrem sa o populam cu crap de 300 de grame pe care sa-l crestem pana la 1,4 kg.

Pierderile tehnologice le socotim undeva la 20 %.

Aplicam formula lui Judin:

N=[(20 x 250 x 100)] / [(1,4-0,3)x(100-20)]= 5682 pesti

5682 pesti x 0,300 kg=1705 kg

1705 kg / 20 ha = 85 kg / ha

5682 pesti/ 20 ha = 284 pesti  / ha

Aceasta balta din exemplul de mai sus are capacitatea de a creste 284 de pesti/ha de la 0,300 de grame la 1,4 kg, in mod natural, fara a fi nevoiti sa intervenim cu  furaje suplimentare.

Daca vrem sa marim productia pe hectar,vom multiplica si densitatea popularii de 2-3-4 ori si  vom furaja artificial pestele. Trecem astfel de la o crestere extensiva la cea semiintensiva sau chiar intensiva.

In acest caz densitatea la populare va fi de 255 kg/ha sau chiar 340 kg/ha.

Sa presupunem ca aceeasi balta vrem sa o populam cu crap de 70 de grame pe care dorim sa-l crestem pana la 1,2 kg in toamna doar pe baza hranei naturale din bazin. Pierderi tehnologice 30%.

N=[(20x250x100)] /  [(1,2-0,07) x (100-30)] =6265 pesti

6265 pesti: 20 ha = 313 pesti/ha

313 pesti x 0,07 kg = 22 kg/ha

Daca vom avea posibilitatea sa-l furajam, dublam cantitatea la populare.

Aceasta formula are doar un rol orientativ.Ea se va adapta specificului fiecarei balti. Odata cu trecerea anilor veti ajunge sa cunoasteti potentialul baltii si sa descoperiti formula ideala de populare asa incat sa obtineti  productii maxime.

Multiplicand prea mult formula de populare,bazinele se aglomereaza prea tare,apare stresul de densitate si se induce pestelui o stare fiziologica proasta.Desi mananca, in aceste conditii pestele va asimila prost hrana, obtinandu-se in final sporuri de crestere mult mai mici decat cele prognozate.Cu cat pestele este populat mai rar cu atat se vor obtine sporuri de crestere mai mari.

Va las acum sa va jucati cu formulele.Data viitoare vom discuta despre furajarea suplimentara.

Toate cele bune!

 

 

Share

Comments

  1. Eugen Dragnea Says: April 20, 2016 at 10:52 pm

    Sper ca nu este cu suparare,dar intreb.
    -De ce spuneti ca C1+ de 120g are un ritm de crestere mai mare decat C1+ de 50g ?
    -Sunteti sigur ca C1+ de 120g in 22 saptamani de crestere intensiva poate ajunge la 1800g? Chiar si mult subpopulat ceea ce nu mai este rentabil.
    -De ce sa avem pierderi mai mari la C1+ de 120g fata de C1+ de 70g?
    -Vad ca mai dati un exemplu de crestere de la 70g la 1200g in sistem extensiv pana in toamna,chiar credeti asta?!?…este drept si ca nu spuneti clar a cata toamna va referiti!
    Cu respect,
    Eugen Dragnea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


+ 6 = 15

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Website is Protected by WordPress Protection from eDarpan.com.