” Examenul ” pentru obtinerea permisului de pescar amator !!!
In doar cateva ore de la aparitie , articolul cu proiectul viitoarei legi a pescuitului a avut peste 1000 de vizualizari, semn ca oamenii sunt interesati sa afle informatii legate de viitorul pescuitului in Romania.
Cand au citit despre testarile care ii vor astepta, foarte multi pescari au sarit ca arsi.
Replici de genul:” Tara arde si baba se piaptana, interese obscure, spagi, hoti ordinari, timp pierdut, firme agreate sa sustina examenul cu sprijin politic (???)” , m-au facut sa scriu si partea a doua a aricolului ,desi nu este in zona mea de competenta (pescuitul recreativ in bunuri naturale).
Prin natura serviciului, am interactionat cu pescarii sportivi care pescuiau pe lacurile de acumulare.
Noi eram dusmanii lor declarati, intrucat eram cei care pescuiam comercial iar relatiile intre cele doua categorii (comercial-sportiv) sunt de cand ma stiu la fel de prietenoase ca si cele intre caini si pisici.
Am avut ocazia sa vad pe absolut toate lacurile de acumulare din judet, mormane de gunoaie care ramaneau in fiecare saptamana in urma lor, dupa ce acestia plecau acasa.
Am vazut cum foarte multi dintre ei incalcau orice norma a regulamentului pescuitului sportiv.
Zeci de kilograme de puiet de crap, salau si stiuca erau indesate fara mila in juvelnice.
Nimeni nu respecta numarul de undite legal admise, cantitatile de peste retinut si marimile legale.
Pe marginea canalulului de fuga de la Racaciuni erau pescari care instalau cu saptamanile, zi si noapte, zeci de lansete fiecare, in asteptarea somnului care urca pe canal.(fenomenul este prezent si astazi)
Cand nu mergea la lanseta dadeau la japca, agatand somni, crapi si fitofagi uriasi de-a valma.
In prohibitie, era plin de pescari care dadeau cu o undita(ziceau ei)…ca doar nu faceau mare paguba.
Au trecut de atunci 17 ani si a crescut o noua generatie de pescari.
Credeti ca s-a schimbat ceva in timpul asta? Dimpotriva, e si mai rau ca inainte.
Cand faceam echipe mixte de control cu cei de la AJVPS, raspunsul pescarilor surprinsi in ofsaid era parca tras la indigo:” N-am stiut sefule, iarta-ma de data asta!”
Nimeni nu stia ca nu avea voie sa ia acasa decat 5 kg de peste pe zi, nimeni nu stia ca nu are voie sa ia acasa peste sub dimensiunea legala, nimeni nu stia ca nu are voie sa dea la japca, nimeni nu stia ca trebuie sa respecte numarul de scule, nimeni nu stia ca trebuie la plecare sa-si ia gunoiul acasa si sa lase locul curat si pentru altii.
Pescarul avea in sac 30 de kg de puiet de salau (pixuri de 10 cm) si se ratoia la tine: ” Da pe aia cu plase nu-i vezi, te iei de un amarat ca mine? ”
In 2011 a fost cel mai mare masacru intalnit vreodata de mine pe lacurile de acumulare.
Lacul de acumulare Galbeni, care a fost tinut pe uscat peste 10 ani, a fost umplut la loc.
Se dezvoltasera in el in cei zece ani adevarate pasuni si zavoaie. Sute de hectare de covor vegetal. Conditii ideale pentru depunerea icrelor de catre crap.
Mii de crapi au coborat din Siret aici, si s-au reprodus.
Intr-un an puietul deja atinsese 50-100 de grame. Sute de tone de puiet de crap. Era ceva incredibil.
Era perioada cand el manaca mai ceva ca un pirania.
Urmarea a fost de neimaginat.
Mii de pescari amatori din tot judetul, au navalit ca hunii si au inceput sa-l decimeze la varga. Nu aveai ce sa faci cu 2 bete ca nu faceai fata.Umar langa umar, baietii si-au vazut de treaba.
Era o adevarata intrecere intre ei. Nimeni nu avea mai putin de 20-30 de kg de puiet de crap (intre 50-150 de grame) in juvelnic.
L-am intrebat pe unul dintre asa zisii pescari, ce face cu el asa marunt si de ce nu-i da drumul inapoi in apa.
“Da ce bre, eu sunt mai prost decat ceilalti. Il vand, cum sa-i dau drumul inapoi “, mi-a spus el cu nonsalanta.
In doua luni, dupa parerea mea, peste 100 de tone de puiet de crap au fost decimate.
Intr-un an de zile, daca ar fi supravetuit, s-ar fi transformat in peste 500 de tone de ciortan de crap (500-600 de grame) care ar fi imbogatit fondul piscicol.
La fiecare colt de strada din oras, gaseai pescari care vindeau puiet de crap la oferta, 3 lei punga de 2 kg.
“Ia domnule, ca e bun pentru pisici.”, sunau ofertele una dupa alta.
Pe unii dintre pescarii de atunci, ii vad postand constant pe Facebook.
Revin acum la titlul articolului.” Este nevoie de o testare? Cu siguranta ca da, este mare nevoie !”
“Nu stim fratilor ce avem de facut? E vina autoritatilor, ca nu s-au implicat sa ne arate!”
Degeaba scrie regulamentul pe permisul de pescuit. Nu-l citeste nimeni.
Dand o testare, tot iti va ramane ceva in cap.
Sa nu va imaginati ca trebuie sa invatati zeci de pagini pe de rost.
Testarea se poate da si online, dar si atunci cand iti cumperi tichetul de pescuit in cateva minute.
Dar cu siguranta trebuie sa ai un minim de cunostinte atunci cand primesti un permis de pescuit, pentru ca sa nu zici mai tarziu atunci cand esti controlat, ca nu ai stiut ce trebuie sa faci.
Trebuie sa cunosti in mod obligatoriu, daca vrei sa devii pescar:
-numarul de bete legale cu care ai voie sa pescuiesti,
-numarul de carlige pe bat,
-cantitatea legala de peste pe care ai voie sa o retii,
-marimea legala la pestii retinuti,
-sa stii sa faci diferenta intre crap si caras, intre biban si salau etc.
-sa stii ca nu ai voie sa dai cu arici, bomba, japca, samd.
-sa stii ca trebuie sa lasi locul de pescuit curat cand pleci, punand punga cu gunoi in portbagaj.
-sa stii sanctiunile pe care le risti daca nu respecti regulamentul.
Degeaba esti un foarte bun sofer care faci drifturi spectaculoase si intoarceri cu frana de mana, daca nu cunosti si nu respecti regulile de circulatie. Pe sosea vei fi o catastrofa.
Degeaba sunt un “maestru” in ale pescuitului, daca nu respect nici o regula si plec cu 40 de kile de puiet acasa, ca sa-l manance pisica.
Trebuie schimbat ceva. Dand vina pe mentalitatea paguboasa a romanului nu facem decat sa ne lamentam degeaba.
Mijloacele coercitive, sunt singurele care dau roade.
“Ti-am aratat ce trebuie facut, trecand testarea mi-ai demonstrat ca ai inteles. Daca te-am prins dupa aceea ca ai gresit, te-am ars.”
S-au eliberat 200.000 de permise anul trecut. (de patru ori mai multi sunt “braconieri” fara permis.)
Dintre toti acestia, nici macar 1 % nu respecta regulile de pescuit si de comportament pe malul baltii.
“Ce-i bre, numai pe mine ma vezi? Da pe aia cu plase nu-i vezi ? “, este scuza la moda in aceste zile.
Braconierii nu sunt neaparat numai cei cu plase. Braconieri sunt si acei pescari amatori care incalca toate regulile cu buna stiinta.
Orice noua cursa, incepe intotdeauna cu primul pas.
Daca ne vom intreba mereu, de ce tocmai acum s-a gasit vreun “destept”sa propuna chestia asta, raspunsul este foarte simplu. Fiindca era necesar sa se intample asta intr-o buna zi.
Va impartasesc acum un secret. Am facut regulamente pentru balti de pescuit si am stabilit taxele de pescuit.
Unul dintre motivele principale ale preturilor mari la taxe, este pentru a tine departe acesti “baboieri sau pirania”, cum le mai spunem noi in ferme, care te fura din toate pozitiile.
S-a incercat selectia clientilor prin mentinerea unor taxe mari. Decat multi si rai mai bine putini si buni.
In Anglia nu ai voie sa primesti intr-o ferma privata un pescar, daca nu detine acel permis care ii garanteaza fermierului ca acea persoana cunoaste notiunile de baza ale legislatiei pescuitului.
Testarea nu te invata sa pescuiesti si nu te face un pescar mai bun din punct de vedere tehnic. Ea se asigura ca ai luat la cunostinta ca trebuie sa respecti regulile de pescuit.
Singurul meu regret personal privitor la proiectul legii pescuitului sportiv este ca nu s-a instituit regula pescuitului cu un singur carlig pe montura si nu cu doua pe bat. Am invatat in timp ca al doilea carlig este de multe ori o pacoste la pescuit.
Acest lucru ne-ar fi ajutat foarte mult si pe cei care facem pescuit sportiv in cadrul fermelor si unde am instituit obligatoriu ca si regula, montura cu un carlig.
Aici veti gasi un articol interesant, publicat pe PVTV , privitor la numarul de pescari reali din Romania.
Dimensiunile minime la retinere
Marimea pestelui stabilita pentru pescuit este determinata prin masurarea distantei de la varful botului pana la baza inotatoarei caudale.
Dimensiunile minime, in centimetri , ale pestilor si ale altor vietuitoare acvatice, care pot fi pescuite in apele de suprafata din Romania, inclusiv in Marea Neagra, sunt urmatoarele:
1.1 Avat (Aspius aspius) 30
1.2 Aterina (Atherina mochon) 7
1.3 Babusca (Rutilus rutilus) 15
1.4 Batca (Blicca bjoerkna) 15
1.5 Biban (Perca fluviatilis) 12
1.6 Crap (Cyprinus carpio) 35
1.7 Caras (Carassius auratus) 15
1.8 Caracuda (Carassius carassius) 17
1.9 Cosac (Abramis sp.) 25
1.10 Clean (Leuciscus cephalic) 25
1.11 Cega (Acipenser ruthenus) 45 (interzis)
1.12 Coregon (Coregonus sp.) 22
1.13 Calcan (Scophthalmus maeoticus) 40
1.14 Cambula (Pleuronectes, Platichthys flesus) 20
1.15 Chefal (Mugil sp.) 25
1.16 Fusar (Aspro streber) 12
1.17 Gingirica (Clupeonela cultiventris) 7
1.18 Hamsie (Engraulis encrasicholus) 7
1.19 Lin (Tinca tinca) 25
1.20 Lipan (Thymallus thymallus) 25 (interzis)
1.21 Lostrita (Hucho hucho) 65 (interzis)
1.22 Morunas (Vimba vimba) 25
1.23 Mreana (Barbus barbus) 27
1.24 Morun (Huso huso) 170 (interzis)
1.25 Nisetru (Acipenser guldenstaedti) 140 (interzis)
1.26 Oblete (Alburnus alburnus) 12
1.27 Platica (Abramis brama) 25
1.28 Pastrav (Salmo sp.) 20
1.29 Pastruga (Acipenser stellatus) 100 (interzis)
1.30Rosioara (Scardinius erythrophthalmus) 15
1.31 Rizeafca (Alosa caspio) 15
1.32 Sabita (Pelecus cultratus) 20
1.33 Rechin (Squalus acanthias) 100
1.34 Scobar (Chondrostoma) 20
1.35 Somn (Silurus glanis) 50
1.36 Scrumbie de Dunare (Alosa pontica) 22
1.37 Scrumbie albastra (Alosa maeotica) 23
1.38 Stavrid (Trachurus mediteraneus) 12
1.39 Salau (Stizostedion sp.) 40
1.40 Stiuca (Esox lucius) 40
1.41 Sip (Acipenser sturio) 110 (interzis)
1.42 Sprot (Spratus spratus) 7
1.43 Vaduvita (Leuciscus idus) 30
1.44 Viza (Acipenser nudiventris) 100 (interzis)
1.45 Raci (Astacus sp.) 9
1.46 Scoica de rau (Unio pictorum) 8
1.47 Broaste (Rana sp.) 30 g/buc.
1.Sturionii se elibereaza imediat, indiferent de marime.(specie ocrotita)
2. Speciile de pesti care nu sunt prevazute la pct. 1. sunt libere la pescuit la orice dimensiune.
3. Puietul si pestele pescuit sub dimensiunea minima din speciile stabilite la pct. 1. vor fi deversate in mod obligatoriu in apa, in stare vie.
In prezent, conform OUG 23/2008:
In apele din zona colinară şi de şes, pe Dunăre, în Delta Dunării şi în apele maritime un pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peşte/zi sau numai un singur peşte, dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg;
In apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi, în total, din speciile: păstrăv indigen, păstrăv curcubeu, fântânel, lipan şi coregon.
Conform proiectului noii legi a pescuitului:
In apele din zona colinară şi de şes, pe Dunăre, în Delta Dunării şi în apele maritime, un pescar de agrement poate reţine din captură cota zilnică alocată în concordanţă cu cota anuală concesionată, specificate expres în tichetele teritoriale, iar în apele salmonicole de munte se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi în total din speciile de salmonide permise pescuitului.
În cazul pescuitului sportiv se va proceda la eliberarea capturilor în mediul lor natural, imediat după punctare
şi cântărire.
Daca vreti sa vedeti ce asociatii de pescuit recreativ guverneaza pescuitul sportiv la dvs in judet si portiunile concesionate catre acestea, puteti verifica in acest jurnal al ANPA.
Conditii de practicare a pescuitului sportiv
Atribuirea dreptului de pescuit recreativ/sportiv se face de către administratorii resursei acvatice vii, în toate habitatele piscicole naturale, în condiţiile legii.
Practicarea pescuitului recreativ/sportiv în habitatele piscicole naturale se face în baza permiselor emise de către administratorul resurselor acvatice vii şi eliberat de acesta sau de către asociaţiile de pescari sportivi, după caz.
Asociaţiile de pescari sportivi pot elibera permise de pescuit recreativ/sportiv numai după obţinerea autorizaţiei de pescuit recreativ/sportiv
Permisul de pescuit recreativ/sportiv este nominal, netransmisibil, se eliberează anual şi este valabil în toate habitatele piscicole naturale.
In cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin ANPA, funcţionează Registrul unic de evidenţă a asociaţiilor de pescari sportivi
Exercitarea pescuitului în zonele de pescuit pentru care s-au emis autorizaţii de pescuit recreativ/sportiv se face în baza permisului recreativ/sportiv, cu respectarea regulamentului propriu al asociaţiei deţinătoare de autorizaţie şi a condiţiilor înscrise în autorizaţie.
Regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, stă la baza elaborării regulamentelor proprii ale asociaţiilor de pescari sportivi.
ANPA emite şi eliberează autorizaţii de pescuit recreativ/sportiv către asociaţiile de pescari sportivi înscrise în Registrul unic de evidenţă a asociaţiilor de pescari sportivi, care îndeplinesc condiţiile stabilite în prezentul ordin pentru zonele de pescuit, cu excepţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Dunăre şi Marea Neagră.”
Asociaţiile de pescari sportivi solicită eliberarea unei autorizaţii de pescuit recreativ/sportiv pentru zonele de pescuit din habitatele piscicole naturale.
ANPA eliberează autorizaţie de pescuit recreativ/sportiv asociaţiei de pescari.
Pentru o zonă de pescuit recreativ/sportiv, ANPA nu poate elibera decât o singură autorizaţie.
Două sau mai multe asociaţii se pot asocia şi pot solicita eliberarea autorizaţiei de pescuit recreativ/sportiv pentru una sau mai multe zone de pescuit.
Autorizaţia de pescuit este un document cu regim special, cu o valabilitate de 5 ani, vizat anual până la data de 1 februarie.
Asociaţia de pescari sportivi care obţine autorizaţie de pescuit recreativ/sportiv are următoarele obligaţii:
– să elibereze permisele de pescuit recreativ/sportiv către pescari, în condiţiile legii, fără perceperea de taxe suplimentare;
– să iniţieze lunar acţiuni de control în colaborare cu instituţiile abilitate ale statului;
– să elaboreze şi să actualizeze baza de date cu membrii asociaţiei şi cu numărul de permise eliberate;
– să transmită trimestrial/periodic către filialele ANPA situaţia membrilor, a permiselor eliberate şi a documentelor justificative privind plăţile către bugetul de stat reprezentând taxa de eliberare a permiselor de pescuit;
– să adopte şi să implementeze măsuri de refacere a resurselor acvatice vii, cu aprobarea ANPA;
– să marcheze cu panouri zona/zonele de pescuit în termen de 90 de zile de la obţinerea autorizaţiei;
– să asigure igienizarea locurilor amenajate pentru pescuit;
– să afişeze în locuri vizibile la sediul asociaţiei şi pe teren regulamentul propriu de pescuit;
– să solicite sprijinul inspectorilor piscicoli şi al ofiţerilor, agenţilor şi subofiţerilor din cadrul poliţiei şi jandarmeriei în cazul semnalării actelor de braconaj;
– să îşi armonizeze activitatea cu alte asociaţii de pescari sportivi din bazinul hidrografic şi să elaboreze împreună cu ANPA un plan comun de administrare unitară a resurselor acvatice vii din bazinul hidrografic respectiv
Asociaţiile de pescari sportivi pot percepe un tarif, săptămânal, lunar, anual, de acces în zona de pescuit autorizată pentru serviciile de organizare a pescuitului şi derularea obligaţiilor.
Tarifele de acces se vor stabili pentru toată perioada de valabilitate a autorizaţiei de pescuit recreativ/sportiv de către asociaţiile de pescari sportivi, vor fi indexate anual cu rata de inflaţie şi vor fi aduse la cunoştinţa ANPA până la data de 1 februarie.
Pentru o informare corectă a pescarilor sportivi, ANPA va publica pe site-ul www.anpa.ro lista asociaţiilor pe zone şi tarifele practicate de acestea.(vezi aici)
În zonele de pescuit recreativ/sportiv pentru care nu au fost emise autorizaţii, precum şi în zonele care nu fac obiectul autorizării (Dunăre şi Marea Neagră) pescuitul poate fi practicat de orice posesor de permis de pescuit recreativ/sportiv, cu respectarea reglementărilor în vigoare.”
In Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”, practicarea pescuitului recreativ/sportiv se face pe baza permiselor de pescuit recreativ/sportiv emise şi eliberate de Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, cu respectarea reglementărilor în vigoare.
În lacurile de acumulare în care se practică pescuitul comercial, pescuitul recreativ/sportiv se poate practica până la distanţa de 30 metri de la mal.”
Permisul de pescuit recreativ/sportiv emis de către ANPA poate fi suspendat sau retras, prin decizie a preşedintelui ANPA, la propunerea personalului propriu cu drept de control şi inspecţie şi a instituţiilor sau persoanelor abilitate cu drept de control.
De asemenea, ANPA poate suspenda sau retrage autorizaţia de pescuit recreativ/sportiv în cazul în care nu sunt respectate obligaţiile condiţiile care au stat la baza eliberării acesteia.
Regulament de practicare a pescuitului recreativ/sportiv
Perioade, durate şi zone de prohibiţie a pescuitului
Pescuitul oricăror specii de peşti şi al altor vieţuitoare acvatice vii se realizează în conformitate cu prevederile ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor privind prohibiţia anuală a pescuitului.
Protecţia resurselor piscicole
Pentru protejarea resurselor acvatice vii, asociaţiile de pescari sportivi pot propune stabilirea unor zone de protecţie piscicolă, care se delimitează pe teren prin semne distincte.
Zonele de protecţie piscicolă pot fi:
a) de protecţie a reproducerii, reprezentând locurile predilecte pentru depunerea icrelor şi dezvoltarea puietului;
b) de protecţie a diversităţii speciilor piscicole reunite într-un ecosistem acvatic;
c) de protecţie pentru iernarea peştelui.
In zonele de protecţie piscicolă, pentru o anumită perioadă pot fi limitate sau interzise:
a) pescuitul anumitor specii de peşti şi al altor vieţuitoare acvatice;
b) lucrări care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existenţa populaţiilor piscicole, cum ar fi:
– îngustarea/bararea cursului apei;
– tăierea şi recoltarea vegetaţiei;
– extragerea de nămol, nisip şi pietriş;
– colectarea gheţii;
c) lucrări în zona malurilor, precum şi tăierea arborilor şi arbuştilor de pe mal.
Prin excepţie de la prevederile alin. (3), activităţile prevăzute nu pot fi limitate sau interzise în următoarele situaţii:
a) când activităţile se desfăşoară în scopuri ştiinţifice sau de cercetare;
b) din considerente de prevenire a inundaţiilor.
Asociaţiile de pescari sportivi pot propune Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultura (ANPA) programe de redresare a populaţiilor unor specii de peşti valoroase sau periclitate şi pot participa la:
a) identificarea, amenajarea şi protecţia zonelor de reproducere;
b) înfiinţarea de pepiniere pentru producerea puietului cu valoare economică şi ştiinţifică;
c) organizarea activităţii de monitorizare a populaţiilor piscicole şi stabilirea măsurilor de refacere a populaţiilor periclitate.
In caz de necesitate se pot lua măsuri pentru completarea resurselor piscicole prin repopulare.
Asociaţiile de pescari sportivi vor solicita ANPA declararea regiunilor de cruţare pe anumite zone, ca locuri favorabile pentru cantonarea, reproducerea şi hrănirea puietului şi adulţilor aparţinând speciilor de vieţuitoare acvatice.
In apele declarate regiuni de cruţare se interzic pe toată perioada anului pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv, precum şi alte activităţi cum sunt:
– recoltarea vegetaţiei;
– extragerea balastului;
– vânatul;
– creşterea animalelor.
Condiţiile pentru practicarea pescuitului în scop recreativ/sportiv
Dimensiunile minime ale exemplarelor de peşti
Dimensiunile minime, în centimetri, ale exemplarelor de peşti sunt cele prevăzute în reglementările legale în vigoare.
Lungimea peştelui stabilită pentru pescuit este determinată prin măsurarea distanţei de la vârful botului până la baza înotătoarei caudale.
Puietul şi exemplarele de peşti capturate sub dimensiunile minime vor fi deversate în mod obligatoriu în apă, în stare vie.
Se interzice pescuitul sturionilor. Exemplarele capturate din această specie vor fi deversate în mod obligatoriu în apă, în stare vie.
Diverse
Acţiunile de populare cu material biologic se efectuează în prezenţa reprezentanţilor ANPA.
Asociaţiile şi federaţiile de pescari sportivi consimt să îşi armonizeze acţiunile în vederea implementării obiectivelor şi măsurilor din prezentul regulament şi îşi recunosc dreptul de reciprocitate pentru membrii lor, în vederea practicării pescuitului recreativ/sportiv
Daca doriti sa va familiarizati cu regulile pentru pescuitul in ariile protejate gasiti detalii aici
Va salut cu respect.De cand v-am descoperit pe siteul Moara Vlasiei va urmaresc cu mult interes postarile pe care le gasesc interesante si scrise cu mult profesionalism si daruire pentru meseria dvs.Aspectele sesizate de dvs.privind comportamentul “pescarilor sportivi” le cunosc din frageda copilarie cand pescuiam cu undita de trestie la sabioara si pietrusel pe baltile din jurul Bucurestiului.In lipsa educatiei, aceste comportamente nu pot fi eradicate decat prin metode coercitive aspre si aplicate dur si fara discriminare.Credeti ca noile reglementari vor fi eficiente in lipsa fondurilor si resurselor umane calificate si suficiente pentru a starpi braconajul pe baltile,albiile raurilor si barajelor? Eu unul ma indoiesc .Dar in toate este un inceput.Iar inceputul l-ati facut dvs. cei ce ati concesionat luciuri de apa,ati investit bani si multa munca si le-ati daruit adevaratilor pescari sportivi bucuria de a petrece zile de neuitat pe malul apei.
In legatura cu regretul dvs. privind numarul de ace pe montura de pescuit vi-l impartasesc intrutotul.Am scos de multe ori pesti raniti grav pe cap sau chiar fara un ochi.Cine a facut propunerile de reglementare nu e pescar sportiv sau nu s-a sfatuit cu cineva ca dvs.Poate nu e tarziu sa o faca. Ma gandesc. Sper ca in sezonul care vine sa pot ajunge la Horgesti sa pescuiesc si sa va cunosc.Mai ales ca s-ar putea sa avem cunostiinte comune in ale pescuitului.Eu sunt prieten de 35 de ani cu Nae Angelescu ,daca numele acesta va spune ceva.Astept cu interes urmatoarele dvs. postari .
Cu stima, Stefan Ionita.
Ma bucur sa va cunosc,domnule Ionita
Cu siguranta ca imi aduc aminte cu mare placere de domnul Nae Angelescu, alaturi de care am avut onoarea sa particip la un curs de perfectionare pe teme de piscicultura in Anglia ,cu multi ani in urma.
Din pacate am pierdut legatura cu dansul si cred ca nu l-am mai vazut de vreo 15 ani.
Incepand cu 1 ianuarie 2013, Horgestiul nu mai face parte din proiectele mele, asa ca sansa de a ne intalni acolo a scazut considerabil. Poate in alta locatie.
Referitor la lipsa fondurilor si resurselor umane si cum pot fi ele suplinite, cred ca am raspuns la aceasta intrebare in postarea de mai jos.
Astept cu interes comentariile dvs viitoare.
Cu consideratie,
Florin Albu
Ar trebui stipulat in lege arondarea dreptului de control si acordare de sanctiuni si de catre Politia Locala. Acestia sa poata fi sesizati sau chiar sa se faca un program comun de control saptamanal (cel putin) impreuna cu Asociatiile de Pescuit Sportiv existente, procent din amenzile date si incasate sa mearga la bugetul primariei in folosul comunitatii.
Mi-as face o misiune personala in a da macar o tura pe saptamana pe malul Dambovitei alaturi de Organele Competente si as avea o satisfacie de neimaginat sa vad expresia fetei parasutistilor si plasarilor cand dau cu subsemnatul. Ce se petrece pe malurile acestui rau , in mijlocul Capitalei intrece orice limita a bunului simt, nemaivorbind de incalcarea legii…. Zilnic sunt zeci, sute de parasutisti la strecurat apa!
Felicitari pentru munca depusa! Legea noua pare mai buna decat cea veche dar cu siguranta ar mai putea suferi modificari. Si eu am scris cateva articole legate de acest subiect, din pacate cei ce ar trebui sa le citeasca nu o fac. In primul rand chiar trebuie luat permisul de pescuit pe baza de cursuri si examen dar pe bune. Apoi redus numarul de scule si carlige la maxim, poate chiar un bat cu un carlig. Suntem intr-o situatie disperata in care pestele tinde sa dispara din apele libere si trebuiesc luate masuri radicale sau, in cel mai nefericit caz, oprirea pescuitului pe o perioada de cativa ani. Regulamentul de pescuit din Delta Tisei este un model demn de urmat si la noi, pacat ca nimeni nu apreciaza cum altii stiu sa faca legi si sa imprumute de la ei. Ar trebui dezbatut public bine legea asta a noastra si in final, APLICATA! Dau doar un exemplu de lipsa de respect a autoritatilor, mereu se plang ca nu au oameni, dar acum iarna se pescuieste doar in cateva locuri, canalul cu apa calda Cernavoda si cateva baraje pe Olt unde se braconeaza la greu. Ai nevoie de un singur agent in zona pentru a preveni braconajul, e mai usor decat sa faci dosare penale si sa scrii amenzi care nu au niciun rost.
Testarea ca testarea, dar controale cine face si amenzi cine da?
Asta e problema, ala care ia 30 de kile de puiet, va lua si dupa testare daca nu e nimeni cu Procesul Verbal langa el sa-i ia datele si sa-i trimita amenda acasa!
Inca o regula facuta pentru pescarii sportivi!
Culmea e ca tot pescarii sportivi sunt luati la intrebari in cazul rarelor controale, cei care nici nu stiu cat e cotizatia anuala sunt trecuti cu vederea…ca sunt saraci, nu au lansete subtiri si stralucitoare, nici waderi si echipament…nu au cum sa faca paguba doar…
Legi sunt si acum, de ex Legea Apelor 107, dar cine sa o aplice…
S-a umblat in ultimii 20 de ani la amendarea efectului cu rezultate zero privind infractionalitatea.Nimeni dar absolut nimeni nu s-a obosit sa studieze cauzele fenomenului.
S-au aruncat toate belele in spatele braconierilor cu plase, ale celor care pescuiesc cu curent samd,care au si ei vina lor.
Sunt intre 600 si 800.000 de pescari in Romania care nu au nici un fel de permis de pescuit si care nu se supun nici unei reguli.Multi dintre acestia sunt japcarii,parasutistii,greblarii sau mai stiu eu ce.
600.000 de pescari x 10 kg peste /an =6.000.000 kg de peste (6000 de tone !!!) extrase ilegal.Asta nu e braconaj, stimati prieteni?
Nu prind atata peste toti braconierii cu plase din Romania.
Aia folosesc macar plase cu ochi mare si evita puietul ca nu ar avea clienti cu-i sa-l dea.
Braconierii cu varga,care nu-si permit sa dea 20 de lei pe un permis,executa puietul,dau la japca…dar e si ei oameni…nu sunt rai ca cei cu plasele.
20 de ani am tras semnale ca pagubele importante le produc in special acei indivizi care nu au nici o treaba cu pescuitul sportiv recreativ si care rad tot in calea lor.
E mai usor sa dam vina pe plasari si pe cei care pescuiesc comercial, pe setcile monofilament, dar ne ferim sa vedem padurea din cauza copacilor.
A sosit vremea testarii si instruirii pescarilor amatori, deoarece s-a constatat ca 90 % din ei habar n-au ce scrie in permisul de pescuit si regulile ce trebuiesc respectate.Nu isi stiu drepturile dar mai ales nu isi stiu obligatiile.
Nu dai 20 de lei pe an si ai pretentia ca altii sa-ti stranga gunoaiele dupa tine.
Vreti sa combatem braconajul,e foarte usor.
Exact ca la vanatoare la combaterea daunatorilor si alte activitati gospodaresti.5 zile pe an esti obligat sa participi la actiuni de combatere a braconajului piscicol daca vrei sa platesti taxa doar 20 de lei pe an.Nu poti,platesti permisul 150 de lei pe an, iar din diferenta de bani se platesc cei care participa la actiuni suplimentare.
Imaginati-va acum 100 de membri a unei asociatii,imbracati cu veste portocalii reflectorizante,cu insemnele asociatiei si care insotesc inspectorul piscicol in control intr-o zi PE UN LAC DE ACUMULARE.Ce impact ar putea avea?
Douazeci de controale intr-un an si veti vedea ca numarul pescarilor inscrisi in asociatie s-ar tripla instantaneu.
Cu cat ar ramane mai putini braconieri,cu atat ar putea fi combatuti mai repede.Inclusiv cei cu plase.
Dar cand pe malul baltii sunt 100 de pescari,si din acestia doar 10 au permis,cu siguranta ca atunci cand un braconier va intinde plasele pe unditele lor vor tace malc, stiindu-se cu musca pe caciula.
Dar daca din acestia 90 vor avea permis,isi vor sti drepturile si vor cunoaste legile, atunci altfel se vor organiza si-i vor manca cu fulgi cu tot pe braconieri.
Dar daca vom da vina mereu pe autoritati ca nu se implica, asteptand ca bietul inspector piscicol sa reactioneze la orice telefon,cand are de supervizat 10.000 de hectare luciu de apa atunci ne meritam soarta.
Cu totii trebuie sa reactionam impreuna cu autoritatile daca vrem sa facem ordine.
Trebuie schimbata atitudinea celor care conduc asociatiile, angrenati in trecut.Nu sunteti multumiti de ei schimbati-i, sau puteti sa va faceti propriile asociatii unde sa va impuneti convingerile.
Atat am avut de spus.
Pace voua!
Buna seara!
As dori,sa lucrez la o firma piscicola sau la o societate,care are ca obiect de activitate reproducerea/cresterea pestelui.
Am absolvit in 2002 un colegiu de vanatoare si pescuit la Brasov.Intre timp nu ma reusit sa lucrez in domeniu (e o poveste mai lunga).
M-ar interesa niste informatii/contacte(nr de tel).
Multumesc!
Lipanul si lostrita sunt interzise la pescuit tot anul(ar trebui sa specificati in articol)
Multumesc pentru atentionare!
Sunt surprins ca o persoana apropiata ca varsta de mine ,mai mult cu studii peste medii,gandeste asa.Vreau sa-ti spun ca in timp ce citeam ce ai scris despre pescuit recreativ am avut o senzatie de frig,de noapte rece in pustiu,sper ca cei care pot reglementa acest domeniu sa nu fie influentati de idei ca ale tale.Raman in limite decente si iti spun ca imi pare rau ca am ajuns pe site-ul tau!
Va salut am si eu o intrebare…Duma noul regulament pentru pescuitul de agrement se poate pescuii pe Marea Neagra doar cu permisul de la ANPA?,sau iti mai trebuie si alte autorizatii de la autoritatile locale?.Cu respect astept un raspuns..
Noul proiect de lege a ramas dupa stiinta mea blocat prin parlament dupa schimbarea ministrilor.Nu cred ca va pot da un raspuns pertinent la intrebarea dvs.Cred ca raspunsul corect il puteti primi tot de la ANPA.
Bună ziua, am citit cu interes şi cu speranţă articolul dumneavoastră, ca orice om preocupat de natură în genere, nu doar de peşti. Chiar dacă între pescarii sportivi şi cei industriali nu este o mare iubire, impresia mea este că în articolul dumneavoastră opoziţia este mai degrabă între pescarii săraci şi cei cu bani. Poate că nu asta a fost intenţia dumneavoastră, dar aşa se poate înţelege cînd propuneţi, pe lîngă examenul respectiv, creşterea taxei pentru permisul de pescuit, sau cînd subliniaţi mizeria lăsată de săraci în urma lor (deşi unii „săraci” care lasă în urmă gunoaie se deplasează cu jeep-ul). Cei săraci stau cu sacul de puieţi de şalău la picioare, în timp ce pescarii cu bani se chinuie, nobil, doar cu un fir şi un cîrlig, să pescuiască doar în sezon, cu varga într-o mînă şi cu ruleta şi cîntarul în cealaltă. Bineînţeles, oamenii cu bani au conştiinţă şi nu lasă mizerie în urma lor. Poate pentru că nu consumă chestii la pet, poate pentru că au oameni care să cureţe după ei, sau poate pentru că au conştiinţă. La fel ca toţi oamenii bogaţi şi puternici din România: de douăzeci şi şase de ani a lăsat vreunul ceva în urma lui?
Pescuitul sportiv nu înseamnă doar pescuit de plăcere, înseamnă, cel puţin pentru mine, decizia de a-i acorda o şansă atît peştelui, cît şi pescarului amator. Cunoaşterea regulamentului de pescuit implică acordarea acestei şanse peştelui, dar ea nu înseamnă nimic, cîtă vreme peştii dispar din apele noastre nu atît din cauza săracilor, care fac rău din disperare, cît din cauza bogaţilor, care distrug populaţia de peşte din lăcomie. Dacă vreţi să fiţi sportiv, chiar dacă vă ocupaţi de pescuitul comercial, scrieţi şi despre balastierele care produc şi un dezastru ecologic (cel puţin pe cursul rîurilor din Moldova), şi despre gaterele de pe cursurile apelor de munte, şi despre micro-hidrocentrale şi impactul lor negativ asupra mediului.