FURAJAREA CRAPULUI

Trebuie precizat de la inceput ca interventia cu furaje suplimentare se face atunci cand:

-iazul nostru nu are o productivitate naturala care sa sustina hranirea naturala a crapului din balta

-densitatea de populare este mai mare decat densitatea optima

-urmarim obtinerea unor productii intensive de crap

Trebuie facuta mentiunea ca la crap digestia se desfasoara la nivelul intestinului mediu,el neavand stomac.

Intensitatea digestiei la crap este direct proportionala cu temperatura apei. Cu cat temperatura este mai mare cu atat si digestia este mai intensa.

Cele mai favorabile luni pentru furajarea crapului sunt cele cand temperatura apei oscileaza intre 20-25 grade, maxim 28 de grade.

Nu se recomanda hranirea suplimentara a crapului in luna aprilie deoarece temperatura apei este scazuta. In aceasta luna crapul poate valorifica foarte bine hrana naturala din bazin.

Pe masura ce temperatura apei creste foarte mult, in apa se reduce continutul de oxigen, diminuandu-se astfel consumul si asimilarea furajelor.

De aceea atunci cand temperatura apei depaseste 28 de grade, hranirea suplimentara se sisteaza.

Peste 28 de grade crapul consuma din ce in ce mai putina hrana suplimentara.

Deasemenea se recomanda ca atunci cand apa are o temperatura mai mica de 14 grade, sa nu se furajeze.

La temperaturi ale apei de sub 5 grade, crapul nu se mai hraneste, intrand in acea stare de hibernare.

Pofta de mancare a crapului depinde de starea fiziologica a organismului, varsta, temperatura si continutul in oxigen al apei.

Atunci cand crapul este mai tanar, are nevoie de furaje mai bogate in proteina. Cand crapul are peste 2-3 veri, ne vom orienta catre furaje mai bogate in hidrati de carbon.

Furaje de origine vegetala:

-sroturi de floarea soarelui, in, rapita, etc

-urluieli de porumb, tarate, sparturi de cereale, gozuri, resturi vegetale de la mori, etc.

Daca ne intereseaza furaje cu un continut mare de proteina atunci ne vom orienta catre:

-sroturi de floarea soarelui, rapita, in, ricin.

-leguminoase precum:lupin, soia, linte, mazare, mazariche.

Daca ne intereseaza furaje cu un continut mare de hidrati de carbon atunci vom alege:

-urluiala de porumb, secara, orz, urluiala de secara, urluiala de orz, tarate de grau, resturi de moara, etc.

Atunci cand va faceti calcule, trebuie sa stiti ca pentru a se ingrasa cu un kilogram, un crap va consuma in medie cam 4-5 kg de porumb.(se poate extrapola si la celelalte cereale)

In functie de starea fiziologica a pestelui si calitatea apei din bazin, acest grad de conversie poate sa creasca sau sa scada.

Cerealele se vor macina la mori cu ciocanele si apoi se vor inmuia cu apa.

Sroturile se vor marunti si apoi se vor inmuia in apa inainte de administrare.

Boabele de leguminoasea se tin in apa pana ce se umfla si apoi vor fi distribuite.

Daca veti dori sa furajati cu graunte de porumb uscate, va recomand sa le macinati inainte.

Inainte de a fi administrate, furajele se amesteca si se toarna apa peste ele.Se vor amesteca pana se vor inmuia bine si se vor transforma intr-o pasta.Inmuierea poate dura 1-2 ore.

Necesarul de furaje

Pentru cei care nu doresc sa se mai incurce in formule, ratia zilnica de furajare o veti aproxima la 3-5% din greutatea corporala a pestelui.

Adica, daca ati populat cu 200 de kg de crap,ratia zilnica o aproximati intre 6-10 kg furaj/zi.

Daca vreti sa fiti siguri ca veti avea si un spor de crestere, atunci mariti ratia pana la 7% din greutatea pestelui.

Nu schimbati furajul in mod brusc cu altul. Acest lucru se va face treptat, introducandu-se cantitati din ce in ce mari pana la inlocuirea in totalitate.

Crapul se adapteaza greu la un nou regim alimentar, asa ca este recomandat ca ratia odata stabilita si administrata, sa nu mai fie schimbata cu alta.

Distribuirea furajelor

Se vor stabili de la inceput un anumit numar de locuri(mese) de furajare in functie de marimea bazinului.

Intrucat crapul se va obisnui sa vina la aceleasi locuri de administrare a hranei, se recomanda pastrarea locurilor de hranire alese de la inceput.

Putem calcula numarul meselor de furajare si in functie de numarul pestilor din iaz.

Daca crapul are peste 2 ani atunci putem calcula  un loc de furajare la cca. 200 de pesti.

Daca crapul are 1 an atunci calculam un loc de furajare la cca 2000 de pesti.

Pentru reproducatorii de crap se recomanda o masa de furajare la  20-25 de exemplare.

Daca vorbim de iazuri cu suprafata mai mare atunci putem vorbi de 4-6 mese la 1-2 ha sau 10-14 mese la 5-10  ha, suficient de departate unele de altele.

Se urmareste astfel ca toti pestii sa aiba acces la furaje, fara a se aglomera mesele de distributie.

Acestea se fixeaza nu departe de mal, in locuri unde adancimea apei este de 60-80 de cm, cu substrat tare, fara namol, care se marcheaza cu o prajina infipta in sol sau cu un plutitor. Furajele se imprastie in jurul prajinii pe o suprafata de 5-10 m.p.

Hrana suplimentara nu se distribuie in locuri adanci, deoarece aici luminozitatea este mai redusa si apa este mai rece.

Daca fundul este malit puternic, furajele se vor distribui pe mese dreptunghiulare, confectionate din lemn de 1,5x1x2m, prevazute pe margine cu un cant(scandura) de 10-15 cm care are rolul de a impiedica spalarea hranei.

Aceste mese se vor fixa direct deasupra stratului de namol cu ajutorul a 4 pari. Furajele se vor pune pe aceste mese.

In locurile invadate de vegetatie submersa nu se vor distribui furaje.

Furajele se vor distribui la aceeasi ora,o data pe zi, de obicei dimineata.

O sa vedeti dupa cateva zile, daca respectati programul, ca pestele va astepta hrana in fiecare zi, la aceeasi ora, la locurile de hranire stabilite.(reflexul Pavlov)

O zi pe saptamana (duminica de preferat) pestele nu se furajeaza.

In mod obligatoriu se va controla consumul furajului cu ajutorul unui ciorpac la 4-6 ore dupa distribuire.

Daca furajele nu s-au consumat (din cauza scaderilor bruste de temperatura sau alte motive), se va reduce ratia.

Daca furajele se consuma imediat, vom mari usor cantitatea de furaj in functie de consum.

Pentru ca hranirea suplimentara sa aiba o eficienta maxima, trebuie intervenit pentru ca apa sa contina 5-6 mg/l oxigen.

Acest lucru se poate face prin marirea debitului de alimentare a bazinului sau prin folosirea unor aeratoare.

Aceasta interventie se va face  in lunile cele mai calde, cand continutul de oxigen este invers proportional cu temperatura.

Daca nu facem acest lucru, cresterea pestilor va fi anormala iar o buna parte din hrana va ramane neconsumata.

S-a demonstrat ca la crapul care se hraneste doar cu hrana naturala din bazin, cantitatea de grasime depusa este de 2,67% pe cand procentul la crapul hranit cu porumb urca undeva la  11%.

Furajele granulate pentru crap

Daca vreti sa va faceti viata mai usoara, puteti folosi furaje granulate speciale pentru crap.

Ele nu sunt chiar ieftine, pretul lor variind in functie de compozitia furajelor (1 euro/kg).

Gradul lor de conversie este undeva la 1,3-1,5 kg/kg spor peste, fata de 4-5 la cereale/kg peste.

Daca veti folosi furaje concentrate,veti gasi schemele de furajare in functie de temperatura apei si a greutatii pestelui direct la producator.

Ex:La temp de 20 de grade se vor distribui 3 kg de furaj la 100 kg peste/zi sau la 24 de grade 4 kg de furaj la 100 kg peste.

Daca apa are 24 de grade si in apa estimam ca avem 500 de kg peste, vom distribui intr-o zi 20 de kg furaj.

Am tinut sa scriu acest articol intrucat la vizitele pe care le-am facut pe la unele  balti private, am ramas profund marcat de “furajele” folosite in alimentatia crapului:paine, cozonaci, biscuiti, eugenie,napolitane, toate expirate, aluat de la fabricile de panificatie, stiuleti de porumb, gainat de pasare, balegar…si ma opresc deocamdata aici.

Pana data viitoare,

Toate cele bune!

Florin Albu