Ghid practic. Cum poate ajunge un kilogram de icre de crap sa valoreze 44.851 euro ?
Reproducerea naturala a crapului
Sa presupunem ca avem un iaz de vreo douazeci de hectare luciu de apa, din care cam 2 hectare cu apa sub 0,5 m, 15 hectare cu apa intre 0,5-2m si 3 hectare cu apa peste 2 metri. Este ideal pentru piscicultura.
Iazul este proprietate privata si este imprejmuit de jur imprejur cu plasa de gard. Trei ciobanesti caucazieni joaca rolul de paznici.
Iazul a fost golit acum un an si jumatate in toamna, pentru a face niste lucrari pe la instalatiile de evacuare a apei, pentru diverse reparatii, pentru consolidarea digului, a malurilor si pentru destufizare.
Dupa ce s-a uscat fundul, am dezinfectat vatra bazinului si toate baltile ramase cu clorura de var, pentru a scapa de toate speciile nedorite.
Am prelucrat fundul bazinului prin discuire iar dupa aceea am intins pe toata suprafata fundului baltii, cca 8 tone gunoi de grajd /ha (cam 160 de tone).
Prin aceste lucrari am reusit sa marim productivitatea naturala a iazului la peste 850 kg de peste la hectar.
Asta inseamna ca iazul nostru poate hrani natural fara a fi nevoie sa intervenim artificial, pana la 17 tone de peste.
Nu ma intereseaza sa fac piscicultura intensiva si nu ma gandesc sa fac pescuit sportiv.Este pur si simplu o dambla personala.
Nu vreau sa dau bani foarte multi ca sa-l populez si mai ales nu vreau sa dau bani pentru furaje.
A mai stat o iarna pe uscat iar la inceputul lunii aprilie am inceput sa-l umplem.
Temperatura aerului incepe sa creasca, la fel si temperatura apei care incet, incet, se apropie de 16-17 grade.
Trei prieteni care se aflau la pescuit la o ferma privata unde se puteau retine 5 kg de crap in pretul bonului, m-au sunat ca sa ma invite seara la o masa festiva cu produse din crap (bors ,saramura, prajit, samd).
Aveau in juvelnice, 3 crapi de 4-5 kg, o femela full de icre si doi masculi pregatiti pentru marea sacrificare.
I-am rugat sa amane putin festinul si sa-mi imprumute pentru doua saptamani pestii pentru a face un experiment.
Am umplut un recipient cu 500 de litri de apa, i-am preluat si …urmeaza povestea cu parfum de credibilitate.
Balta este gata sa primeasca noii locatari: o familie de crapi, o femela si doi masculi, fiecare cu o greutate de 4-5 kg.
Trei crapi ( ??? ) la o suprafata de 20 (???) hectare luciu de apa.
Temperatura apei atinge 17 grade si atunci mergem la calugarul de evacuare si mai adaugam o vaneta.
Pana a doua zi, nivelul apei va creste cu cca 25 de centimetri, inundand cca un hectar de iarba din fundul iazului.
Un front de aer cald se anunta pentru urmatoarele zile, schimband in acelasi timp si presiunea atmosferica.
Apa atinge deja 18-19 grade iar femela de crap, inebunita de mirosul vegetatiei proaspat inundate, pleaca in zorii zilei in recunoastere, dornica sa-si depuna icrele.
O urmeaza indeaproape cei doi masculi cu care formeaza deja o familie.
Soarele a rasarit de cateva ore, este deja ora opt. Odata ajunsi la apa limpede de 30-50 de cm, incepe unul din cele mai frumoase spectacole ale naturii: “bataia” si in acelasi timp reproducerea crapului.
Masculii incadreaza femela, incep sa o inghesuie,o fugaresc, o imping cu boturile in abdomen, incercand sa o ajute sa depuna icrele mai repede. Un spectacol absolut fascinant.
Icrele depuse sunt lipicioase si se vor prinde pe vegetatie.
Imediat cei doi masculi vor veni si vor improsca lichidul seminal (laptii) peste icre, declansand procesul de fecundare.
Preventiv, mergi la calugarul de evacuare si mai pui o vaneta ca sa mai ridici putin nivelul apei, pentru ca icrele sa nu ramana pe uscat din cauza evapo-transpiratiei sau a unui vant mai puternic.
Reproducerea si eclozarea decurg perfect atunci cand temperatura evolueaza gradual fara cresteri sau descresteri bruste.
Daca avem astfel de salturi de temperatura, reproducatorii nu mai carduiesc sau poate rezulta mortalitatea in masa a icrelor fecundate sau a larvelor eclozate.
In functie de temperatura, eclozarea icrelor dureaza intre 3-5 zile.
Sunt necesare cam 60-70 de zile-grade (numarul zilelor trecute inmultite cu temperatura medie pe zi a apei) pentru eclozarea larvelor de crap.
Dupa eclozare si pana la resorbtia sacului vitelin, in primele zile (2-4), larvele nu se hranesc activ ci stau nemiscate, agatate de plante.
Dupa 4-5 zile, larvele de crap incep sa devina capabile sa se hraneasca cu microorganisme.
Odata ce incep sa se hraneasca, larvele de crap isi vor umple si vezica gazoasa cu aer si vor incepe sa inoate la suprafata apei.
Pentru a asigura supravetuirea speciei si pentru a compensa distrugerea icrelor si a larvelor, un crap matur sexual poate depune mai multe milioane de icre.
Se spune ca la o crapoaica matura sexual, pregatita sa depuna icrele, greutatea acestora ajunge pana la 30 % din greutatea corporala.
Studiile au aratat ca maturitatea sexuala la crap se atinge pe la 3-4 ani.
Pentru fiecare kg corp, femela depune intre 100.000-200.000 de icre. Prolificitatea crapului salbatic este mai mare comparativ cu crapul de rasa.
Sa presupunem ca femela noastra de crap cantareste 4,5 kg.
Calculam o medie de 120.000 de icre / kg. corp si vom presupune ca a depus:
120.000 x 4,5 = 540.000 de icre
Supravetuirea acestor icre si a larvelor eclozate depinde de :
– temperatura apei, chimismul apei, prezenta rapitorilor (broaste, raci, pesti consumatori de icre si larve, pasari ihtiofage) si nu in ultimul rand de prezenta din abundenta a hranei naturale (zooplanctonul si fitoplanctonul).
Ca sa va faceti o idee despre pierderile normale care au loc, va avansez urmatoarele cifre:
– la fecundarea icrelor: 2-20 %
– la incubatia icrelor: 2-20 %
-de la eclozarea larvelor si pana la 20-25 de zile: 60-90%
-de la 20-25 de zile pana la varsta de o vara C0+ : 40-60 %
-perioada de iernat C0+ : 10-20 %
– crestere C1 – C1+ : 10-20%
-perioada de iernat C1+ – C2 : 5-15%
– crestere C2 – C2+ : 5-15%
-perioada de iernat C2+ – C3 : 5-10%
Daca ati uitat semnificatia C0 C0+ C1 C1+ C2 C2+C3 C3+, aveti detaliile aici
Sa revenim la cazul nostru practic. Dupa reproducere, sa presupunem ca vom reusi sa pescuim cei trei reproducatori de crap pe care ii vom reinapoia prietenilor, asa cum le-am promis.
Bazinul nostru este foarte bine pregatit, avem hrana naturala din belsug, nu avem raci, foarte multe broaste si pesti care sa consume icrele, acestia fiind eliminati odata cu tratamentul cu clorura de var.
Avem un chimism bun al apei si o vreme ideala care ne ajuta foarte mult,fara salturi bruste de temperatura.
Calculam totul la modul pesimist si vom aplica pierderile maxime.
Au fost fecundate si au eclozat doar 60 % din totalul icrelor:
540.000 x 60 % = 324.000 larve crap
Dintre acestea doar 10 % au ajuns la varsta de 25 de zile:
324.000 x 10 % = 32.400 pui predezvoltati
Acesti 32.400 de pui de crap au avut la dispozitie hrana naturala oferita de cele 20 de hectare de luciu de apa.
Dintre acestia doar 50 % vor supravetui pana in toamna:
32400 x 50 % = 16.200 pui de o vara C0+
Vom spune ca doar 3 % din totalul icrelor vor supravetui pana in toamna C0+ si vor produce:
540.000 icre x 3 % = 16.200 pui de crap de o vara
La o greutate medie de 50 de grame/pui crap, asta inseamna:
16.200 pui x 0,05 kg = 810 kg puiet crap
Evolutia orientativa in greutate a puietului de crap in primul an este:
15 iunie: 2-3 grame
1 iulie: 5-7 grame
15 iulie: 10-12 grame
1 august: 15-20 de grame
15 august: 22-25 grame
1 septembrie: 28-30 grame
15 septembrie: 32-35 grame
1 octombrie: 38-40 grame
15 octombrie: 42-50 grame
Pe perioada de iarna presupunem ca piederile la iernat C0+vor fi undeva la : 30 %
Vor supravetui: 16.200 x 70 % = 11.340 pui crap
In primavara lui 2015, 11.340 pui de crap de un an C1 isi vor incepe noua aventurã.
Evolutia orientativa a greutatii medii in al doilea an va fi urmatoarea:
1 iunie: 100 de grame
1 iulie: 225 de grame
1 august: 420 de grame
1 septembrie: 600 de grame
1 octombrie: 700 de grame
Conform prognozelor, 80% din numarul puilor de crap ar trebui sa supravetuiasca pana in toamna:
11.340 x 80% = 9.072 puiet crap
Presupunem ca greutatea medie pe exemplar ajunge undeva la 500 de grame:
9.072 buc x 0,500 kg = 4536 kg. puiet crap
Crapul va intra din nou la iernat, sezonul C1+– C2 , unde estimam pierderi de 15% ( supravetuire 85 % )
9.072 buc x 85 % = 7711 crapi
In primavara lui 2016, iazul de 20 de hectare va gazdui 7711 crapi C2.
Sa presupunem ca 91 % dintre ei vor supravetui pana in toamna .
7711 x 91 % = 7000 de crapi C2+
Speram ca acest crap sa ajunga pana in toamna C2+ la 2, 5 kg./exemplar
7000 x 2,5 kg = 17.500 kg
Productia la hectar : 17.500 : 20 hectare = 875 kg crap la hectar
Suntem obligati in acest moment sa vindem o parte din crap deoarece se depaseste productivitatea naturala a bazinului si pe noi ne intereseaza sa furajam artificial cat mai putin sau chiar deloc daca se poate.
Daca am pastra tot pestele pentru anul viitor, riscam sa nu avem deloc spor de crestere daca nu vom hrani crapul cu furaje.
De aceea, dintre acestia vindem 4000 de bucati (10 tone ) si incasam 100.000 de ron.
Restul de 3000 de exemplare C2+ vor ierna in continuare in bazin unde vom avea pierderile inevitabile: 5 %
In primavara lui 2017 vor mai fi:
3000 x 95 % = 2850 crapi C3 in greutate de 2,5 kg
2850 x 2,5 = 7125 kg
7125 : 20 de hectare = 356 kg./ha (populare)
In sezonul de crestere C3 – C3+ pierderile vor fi undeva la 5 %
2850 x 95 % = 2707 crapi
In toamna lui 2017, acesti crapi vor atinge greutatea medie de 4 kg. Acea crapoaica de 4 kg de acum 4 ani s-a multiplicat astfel de 2707 ori.
2707 buc x 4 kg = 10828 kg
Productia la hectar: 10828: 20 hectare = 541 kg crap / ha
Concluzie:
Cantitatea de 1,3 kg icre depuse de o crapoaica de 4,5 kg, va produce in 4 ani dupa calculele noastre intr-un bazin de 20 de hectare, 2707 crapi cu o greutate medie de 4 kg (10828 kg ) plus 100.000 de lei obtinuti dintr-o vanzare anterioara.
Daca vom valorifica acest crap cu 15 ron / kg, vom mai obtine inca
10828 x 15 = 162.420 lei
Rezultat:
Dupa 4 ani, cele 1,3 kg de icre depuse, au produs venituri de:
100.000 + 162.420 = 262.420 lei
262.420 : 1,3 = 201.861 lei
Un kg de icre crap =201.861 lei adica,
Un kg de icre crap = 44.851 euro.
QUOD ERAT DEMONSTRANDUM
PS.Am lasat natura sa-si urmeze cursul firesc intr-un bazin corect intretinut. Am aplicat coeficientii cei mai mici de supravetuire si coeficientii de pierderi cei mai mari.Cresterile au fost socotite normale.Nu am insistat asupra tehnologiilor piscicole de marire in fiecare an a productivitatii piscicole naturale prin aplicarea ingrasamintelor organice, minerale si amendamentelor pentru stimularea dezvoltarii hranei naturale.Dupa cel de al patrulea an, bazinul va ramane din nou pe uscat.
Daca veti dori ca pe viitor sa fiti informati cand va apare o noua postare pe blog, puteti sa va scrieti adresa de email in coltul din dreapta sus . Restul il fac eu.
Ne puteți spune cum sa scăpam de somnu pitic din bălți ( capcane, soluții otrăvitoare, etc)
Somnul pitic a devenit din pacate o adevarata pacoste, consumand icre si puiet de peste, viermi, crustacee,insecte acvatice si uneori vegetatie in descompunere.Are un ritm de crestere redus si este un concurent redutabil la hrana celorlalte specii de pesti valorosi.Obisnuit ajunge la lungimea de 18-24 de cm si greutatea de 150-200 de grame, maxim poate atinge 40 de cm si 2 kg.
Inotatoarea dorsala si pectoralele prezinta in fata cate un tep puternic osificat si ascutit cu care pestele poate provoca intepaturi dureroase.Din acest motiv nu prea are dusmani naturali.
Este practic imposibil sa scapi de el daca traieste in balti nevidabile.
Daca balta se poate goli, atunci dupa uscare se poate dezinfecta cu clorura de var pentru a distruge exemplarele ramase in baltoace.
In strainatate unde agentiile de mediu monitorizeaza foarte strict aparitia speciilor nedorite pe anumite zone,se intervine prin pescuit electric si se elimina imediat fara a le da sansa sa se acomodeze prea repede.La noi insa, nu intereseaza pe nimeni decat la nivel declarativ.
Aha.Sa intelegm ca nu exista o “reteta” care sa starpeasca invadatorul.
Odata dezvoltat….nu mai scapi de el. Intrebarea e cat si cum influenteaza o balta de genul celei de mai sus…poate faceti un articol pe tema asta.
Raspunsul este simplu in cazul baltii din articol.Supravetuirea in primul an ar fi scazut probabil de la 3 % la 0,03% daca in acea balta alaturi de crap ar fi fost prezente si cateva exemplare de somn pitic.
Mda. Calamitate. Cel putin unele balti din jurul Bucurestiului(Pantelimon, Cernica,etc.) sunt deja invadate. Tare mi-e ca in cativa ani, nu putini, se va alege praful de ele. Mare pacat.
Florine…da’ mie-mi place știuca…. :0)
Aici spuneti doar de profitul brut,alte cheltuieli nu a mai existat ex;paza,pregatire bazinului,mancare caini etc.Scadeti cheltuielele si impartiti la patru ani, atunci vom afla cu toti ce profit net a-ti avut pe an.