Piscicultura. Crapul de crescatorie. Preferinte culinare naturale. ( 4 )
V-ati intrebat vreodata, care este hrana preferata a crapului?
Toate cartile ce trateaza biologia crapului vor spune acelasi lucru. Ca este un peste omnivor care se hraneste atat cu elemente de origine vegetala cat si animala.
Ca hrana sa preferata este formata din larve de insecte, peste care troneaza chironomidele, apoi vermii oligocheti, melcisorii si scoicile.
Ca el consuma planctonul din apa si in special cel care se gaseste pe fund.
Unii autori sustin ca hrana vie consumata constituie un factor stimulator in asimilarea furajelor de catre crap.
Cele mai numeroase specii de animale din apa iazurilor si helesteelor apartin nevertebratelor.
Unele organisme intra in componenta zooplanctonului din masa apei iar altele vor trai pe fund.
Ele vor constitui hrana pestilor, atat pentru puiet cat si pentru adulti.
Sa ne indreptam putin atentia asupra zooplanctonului. El reprezinta totalitatea organismelor animale care alcătuiesc planctonul.
Planctonul la randul lui este format din totalitatea organismelor vegetale și animale, în general microscopice, care trăiesc în masa apei si care constituie hrana peștilor și a altor animale acvatice.
Daca pana acum ati avut ocazia doar sa auziti numele organismelor care alcatuiesc zooplanctonul, a sosit vremea sa vi le si arat cu ajutorul imaginlor.
Zooplanctonul
Primavara apar in primul rand rotiferii si copepodele, vara cand creste temperatura se dezvolta in mod abundent cladocerele, si la inceputul toamnei cand mai scad temperaturile, incep din nou sa se dezvolte rotiferii si copepodele.
Cele mai simple animale din componenta zooplanctonului sunt protozoarele si rotiferele. Urmeaza copepodele si cladocerele.
Acestea apar primele in apa iazului dupa inundare.Unele dintre ele vor constitui hrana pentru alevinii de pesti.
Rotiferii
Protozoarele
Crustaceele inferioare
Crustaceele, sunt cele mai cautate vietuitoare de catre crap.
Crustaceele inferioare reprezinta o componenta de baza a zooplanctonului din iazuri si helestee, avand un rol important in nutritia pestilor.
Cea mai mare importanta o au dafniile si ciclopii, cunoscuti si sub denumirea populara de purici de balta (cladocere si copepode)
Copepode
Cladocerele
Cantitatea si calitatea zooplanctonului este influentata de : lumina, temperatura si abundenta hranei necesare.
Lumina este un factor care influenteaza migratia pe verticala a zooplanctonului. Astfel, noaptea el isi face aparitia la suprafata apei iar ziua se deplaseaza spre straturile mai adanci.
In zonele lipsite de vegetatie, puternic iluminate vor predomina cladocerele in timp ce in zonele mai umbrite si mai la fund vor fi mai numeroase copepodele.
Daca apa este bogata in substanta organica dizolvata, atunci avem conditii ideale de dezvoltare a Daphniilor.
Dezvoltarea in exces a algelor albastre (Cianoficee) va inhiba dezvoltarea zooplanctonului.
Daca avem o inflorire algala, numarul cladocerelor se va reduce , ramanand predominante rotiferele si copepodele.
Pe fundul apei (zona bentala) se dezvolta zoobentosul.
O parte din zoobentos se dezvolta la suprafata namolului iar o alta parte se va dezvolta in grosimea substratului.
Dintre vermi, viermele rosu de mal (Tubifex) reprezinta o hrana foarte cautata de crap.
Viermii oligocheti (Tubifex)
Lipitorile sunt rar consumate de crap.
Lipitoarea crapului, Piscicola geometra, se fixeaza cu ajutorul carligelor de corpul pestilor, sugandu-le sangele.
Rana produsa de aceasta lipitoare constituie porti de intrare pentru alti paraziti.
Insectele si larvele lor
Insectele si in special larvele lor, constituie un rol important in hranirea crapului.
La marea majoritate, numai larvele lor traiesc in apa.
Gandacii ( coleopterele)
Dintre cele la care si adultii duc o viata acvatica, cele mai importante sunt gandacii de balta sau coleopterele.
Toti acesti gandaci au corpul si aripile cornoase. Ei sunt consumatori de icre si larve de peste.
Plosnitele de apa
Plosnitele de apa (Heteropterele acvatice) ataca puii de peste.
Tantarii de balta (Dipterele)
O grupa aparte de insecte o constituie mustele si tantarii (Diptere). Larvele acestor Diptere constituie o delicatese pentru crap.
Larve de diptere (Chironomidele)
Molustele
Molustele reprezinta o parte foarte importanta a vietuitoarelor din apa iazurilor.Ele sunt reprezentate de melcii si scoicile de apa dulce.
Din cauza cochiliilor care le acopera corpul, melcii si scoicile servesc mai ales in stadiile tinere ca hrana pentru crap.
Multe dintre crustacee si moluste pot gazdui anumiti paraziti, daunatori pentru peste.
Melci (Gasteropode)
Scoici ( lamelibranhiate )
Crustacei filopozi
Succesiunea aparitiei faunei de fund este urmatoarea:
1. Prima oara vor apare oligochetele iar apoi larvele de insecte.
2. Pana primavara cand se dezvolta din abundenta zooplanctonul si vegetatia, zoobentosul, care ierneaza in namol, va fi o importanta resursa de hrana.
3. Acest lucru se repeta din nou toamna, cand scade cantitatea de zooplancton si zoobentosul va deveni o importanta resursa de hrana.
Viermii din vegetatie
Am cautat usor-usor sa va prezint in articolul de azi o mare parte a a paletei de organisme animale care alcatuiesc un deliciu culinar pentru crap.
Nu am scris nimic de raci dar pentru mai multe detalii puteti accesa aici.
Cu asta se incheie mini seria celor 4 articole mai aprofundate de piscicultura.
Am tinut neaparat sa le scriu deoarece doar asa aveati sansa sa vedeti ce echilibru fragil avem in mediul acvatic, si cat de important este sa stii sa intervii daca ceva nu este in regula.
Avand aceste notiuni de baza, va va fi usor sa intelegeti cum vom calcula intr-un articol viitor densitatea optima de crap la hectar intr-un iaz piscicol.
La sfarsit, cateva imagini cu locatarii care completeaza populatia unui iaz.
Va multumesc pentru atentie si sper ca v-au fost de folos aceste articole de piscicultura.
SFARSIT
Daca veti dori ca pe viitor sa fiti informati cand va apare o noua postare pe blog, puteti sa va scrieti adresa de email in coltul din dreapta sus .Restul il fac eu.
“Pe vremuri” mergeam la pescuit cu rame si viermi, iar succesul era garantat. Sunt balti unde si-n zilele noastre succesul e garantat cu o cutie de rame sau viermi.
Am si eu o balta, de aprox. 300 m2, m lasat-o cativa ani nepopulata si in primavara aceasta am populat-o cu crap matur,acum am si puiet. Balta este plina de vegetatie,papura,si nu stiu daca este bine sa o curat de astfel de vegetatie, marginile ,cat am ajuns le-am curatat.Ii hranesc cu grau, floare macinata si drojdie, mai pun pentru cei mici si faina de grau, totul umectat si bine amestecat.
Este bine asa ?
Buna ziua,
Aveti probabil cel mai bun site de acest profil si asta dovedeste ca sunteti un vechi pasionat, dar si un profesionist in domeniu.
Momentan, am facut cunostinta cu acvaponia si am conceput deja in prima faza un sistem hidroponic original pentru spatii mici, cum ar fi balcoanele de bloc, dar si pentru exterior, pentru gradina casei. O alta varianta la care m-am gandit deja ar fi un mini-sistem acvaponic care sa “produca” atat peste cat si salata aferenta. Cum prin fata casei de la tara trece un parau nu prea mare (Nechit se numeste), s-a nascut o intrebare care poate parea putin ciudata: se poate oare ca acest parau sa-mi ofere o parte de hrana pentru pestii mei de acvaponie? Si daca raspunsul este afirmativ, ce-mi recomandati practic?
Va multumesc anticipat si multe multumiri pentru informatiile pe care le oferiti.