O sinteza interesanta a sectorului pescaresc din tara noastra

O sinteza interesanta a sectorului pescaresc din tara noastra

Stiati ca:

  • În România existau la nivelul anului 2005 cca 100.025 ha amenajări piscicole structurate astfel: 84.500 ha crescătorii piscicole (84%), 15.500 (15%) pepiniere piscicole si 25 ( cca1%) ha crescătorii salmonicole.
  • În 2011, din datele statistice ANPA, rezultă că, există licențe de acvacultură pentru o suprafață de 98.232,78 ha, din care 8.617,55 (9%) ha pepiniere şi 89.615.23 (91%) ha crescătorii.
  • Numărul fermelor de acvacultură înregistrate de ANPA în Registrul Unităţilor de Acvacultură (RUA) a crescut de la 381 în 2005 la 940 în 2012, din care 258 pepiniere şi 693 crescătorii.
  • În urma implementarii POP 2007-2013, este în curs de realizare o capacitate de producţie de peste 9.200 t (unităţi noi şi modernizate).
  • Dacă în 2005 existau doar 25 ha de crescătorii salmonicole,in 2012 suprafaţa acestora a crescut la 83,08 ha, corespunzătoare unui număr de 160 de unităţi înregistrate în RUA.
  • Structura pe specii a producţiei piscicole din România până in 2005 a fost dominată de ciprinide, atât de origine indigenă, cât şi de origine asiatică, reprezentând 85% din total, restul de 15% fiind reprezentat de păstrăv, şalău, ştiucă, somn, sturioni de apă dulce.
  • În ultima perioadă s-a înregistrat o diversificare a speciilor crescute în acvacultură, ceea ce a determinat ca in 2011 să existe următoarea structură pe specii:

    • ciprinide asiatice – 32,00%
    • crap românesc – 31,80%
    • caras – 12,56%
    • păstrăv – 20,45,%
    • şalău, ştiucă, biban, somn , sturioni, etc. – 3,19%

Stiati ca:

  • În perioada 2005-2010, producţia piscicolă a României a înregistrat modificări succesive, astfel că în anul 2005 a fost de 13.352 tone, înregistrând un maximum de 17.151 tone in 2009, după care, pe fondul crizei economice, a scăzut la 15.184 tone in 2010 şi 11.593 tone în 2011.
  • Pentrul anul 2012 s-a estimat o productie din acvacultura de cca 8ooo de tone.
  • Din analiza forţei de muncă implicate în acvacultură în raport cu nivelul de instruire, se constată că sunt foarte puţini tehnicieni şi muncitori calificaţi, segment care ar trebui să completeze „golul” dintre inginerii specializaţi în acvacultură şi muncitorii necalificaţi care deţin ponderea personalului din sectorul de acvacultură.

Stiati ca:

  • În perioada 2008 – 2011, capturile la Marea Neagră au înregistrat un minim în anul 2010, de 230,9 tone şi un maxim în anul 2011, de 537,2 tone.
  • Pe ani, situaţia capturilor la Marea Neagră se prezintă astfel:

    • 2008 – 443,9 tone
    • 2009 – 331,8 tone
    • 2010 – 230,9 tone
    • 2011 – 537,2 tone
    • 2012 -690 tone(estimate)
  • Conform datelor ANPA, rezultă că speciile predominante capturate în Marea Neagră au fost cele de mici dimensiuni: şprotul, hamsia, stavridul. Astfel, baza pescuitului o formează şprotul, acesta fiind valorificat în special sub formă de “şprot sărat”. Alte specii prezente în capturi, dar în cantităţi mai mici, au fost: chefalul, rechinul, calcanul şi guvizii.
  • Structura capturii aferente anului 2011 este următoarea :

    • şprotul reprezintă 24,57 %,
    • scrumbia de mare 8,56 %,
    • calcanul 8,00 %,
    • hamsia 7,63%
    • stavridul 4,63%.
  • În anul 2011, pentru prima dată, se înregistrează o captură record de rapana(melci de mare) de 218 tone, cca 40,58 % din producţia totală înregistrată de 537,2 tone.

Stiati ca:

  • Navele costiere cu lungimi mai mari de 12 m acostează în porturile Midia, Constanţa şi Sulina.
  • Ambarcaţiunile folosite la pescuit costier la scară redusă acostează în alte locaţii unde nu sunt asigurate facilităţi de debarcare: Mangalia, Olimp, Costineşti, Mamaia, Capul Midia, Sfântul Gheorghe şi punctul de descărcare de la Sulina.
  • Din cele 25 de nave de pescuit costier care activau în anul 1990, in 2011 mai erau în activitate doar 3 nave cu lungimi de peste 18 m, si 481 de ambarcaţiuni cu lungimi sub 12 m, utilizate la pescuitul costier la scară redusă.
  • În anul 2011, numărul total de pescari la Marea Neagră a fost de 447.
  • Numărul total de pescari pe navele de pescuit costier a scăzut, de la cca. 200 în 2005, la 13, corespunzător echipajelor de pe două nave.
  • Similar cu situaţia flotei de pescuit costier, şi pescuitul staţionar pe litoralul românesc a scăzut. Astfel, în pescuitul costier la scară redusă au activat în anul 2011, cu ambarcaţiuni mai mici de 12 m lungime, 434 de pescari.
  • În prezent, navele de pescuit la Marea Neagră folosesc pentru acostare porturile Mangalia, Constanţa şi Sulina, dar în nici unul din aceste porturi nu există facilităţi de deservire a navelor de pescuit (descărcare, depozitare, vânzare, întreţinere şi reparaţii nave, aprovizionare cu combustibil, apă, gheaţă).
  • Astfel, infrastructura reprezentată de porturi pescăreşti cu dane specializate şi spaţii de depozitare precum şi locaţiile pentru organizarea primei vânzări a peştelui, lipsesc în totalitate.

Stiati ca:

  • Pescuitul comercial în apele interioare se desfăşoară în bazinele acvatice naturale ce constituie domeniul public naţional: Dunăre, Delta Dunării, complexul lacustru Razim-Sinoie, lacuri de acumulare, etc.
  • Conform datelor oferite de ANPA prin Registrul Navelor şi Ambarcaţiunilor de Pescuit, în apele interioare în anul 2011 era înregistrat un număr de 2.006 ambarcaţiuni.
  • În anul 2011, din numărul total de 3.336 pescari înregistraţi la activitatea de pescuit comercial în apele interioare, se înregistra doar o persoană de sex feminin.
  • Pescuitul se face cu unelte de pescuit fixe sau mobile, folosindu-se ambarcaţiuni de pescuit mici, construite din lemn.
  • În apele interioare nu se practică pescuit de captură mecanizat.
  • Capturile de peşte înregistrate în apele interioare realizate în perioada 2008-2011 se situează la un nivel relativ constant. Cea mai mică producţie s-a înregistrat în anul 2010 şi este de 2.457 tone, iar cea mai mare cantitate, 3.310 tone, s-a înregistrat în anul 2008.
  • Capturile de peşte din apele interioare în perioada 2008 – 2011 sunt următoarele:

    • 2008 – 3310 tone
    • 2009 – 2739 tone
    • 2010 – 2457 tone
    • 2011 – 2717 tone
    • 2012 -2700 tone estimat
  • La sfârşitul anului 2011, principalele specii capturate în apele interioare au fost următoarele:

    • caras (40.66%),
    • plătică (9,82%),
    • scrumbie de Dunăre (16,28 %)
    • crap (9,82%)
    • babuşcă (6,14%)
    • somn (4,85%)
    • şalău (3,05%)
  • Din analiza capturilor pe specii în perioada 2008-2011 se constată următoarele:

    • ponderea carasului creşte de la 31,32% în anul 2008 la 40.66% în anul 2011;
    • ponderea plăticii scade de la 19,42 % în anul 2008 la 9,82% în anul 2011;
    • ponderea crapului creşte de la 6,22% în anul 2008 la 9,82% în anul 2011;
    • ponderea pentru babuşcă scade de la 7,37% în anul 2008 la 6,14 % în anul 2011;
    • ponderea somnului are o variaţie minoră de la 5,04% în anul 2008 la 4,85% în anul 2011, ceea ce confirmă faptul că această specie este practic stabilizată la o pondere situată în jurul valorii de 5%;
    • ponderea şalăului scade de la 4,71% în anul 2008 la 3,05% în anul 2011
  • Angajaţi în sectorul de pescuit în apele interioare – în anul 2011, numărul total de pescari angajaţi în activitatea de pescuit comercial în apele interioare era de 3.336 din care :

    • 1.282 pescari activau în Delta Dunării (inclusiv Complexul lagunar Razim –Sinoe)
    • 2.018 pescari îşi desfăşurau activitatea pe Dunăre
    • 36 pescari activau pe lacuri de acumulare.

Stiati ca:

  • In anul 2009, ca urmare a crizei economice care si-a pus amprenta şi aupra unităţilor care procesau cu preponderenţă specii de peşte oceanic, 33 de unităţi de procesare şi-au închis activitatea.
  • Unităţile de procesare prelucrează atât specii de peşte indigene cât şi specii oceanice.
  • Speciile indigene frecvent utilizate pentru prelucrare sunt : crapul, sângerul, novacul , plătica, somnul , şalăul, ştiuca şi păstrăvul.
  • Speciile oceanice cele mai utilizate pentru prelucrare sunt somonul, heringul, şprotul şi macroul. O mare cantitate de somon importată provine din acvacultură.
  • Cu fiecare an, sortimentele de peşte obţinute în urma procesării sunt tot mai diversificate iar forma de prezentate este îmbunătăţită substanţial.
  • Peştele este prelucrat sub formă de peşte decapitat, eviscerat, porţionat, filetat, sărat, afumat, marinat şi sub formă de salate.
  • Cele mai mari cantităţi de sortimente produse sunt reprezentate de salate, produse afumate, produse marinate, urmate de peştele prelucrat primar ( decapitat, eviscerat, filetat).
  • Cu toate acestea, ca urmare a scăderii puterii de cumpărare a consumatorilor , s-a estimat că în anul 2011 sortimentele de peşte obţinute ca urmare a procesării au scăzut cu 33% faţă de anul 2010.
  • Angajaţii din sectorul de procesare sunt în mod egal reprezentaţi de femei şi de bărbaţi.

Stiati ca:

  • Produsele importate au o pondere mare pe piaţa produselor pescăreşti din România. Doar în ultimii ani un număr redus de societăţi comerciale româneşti au început să ofere produse competitive şi din producţia internă (în special produsele semi-preparate).
  • Majoritatea materiei prime este importată. Macroul şi heringul sunt speciile care deţin ponderea atât în importuri cât şi în activitatea de procesare. Cea mai mare parte din totalul importurilor este reprezentată de importul de peşte congelat, în diverse forme de prezentare.

Stiati ca:

  • pana in 1990 consumul de peste a fost de aprox. 8kg/loc/an
  • 1990-2000 s-a redus pana la 2kg/loc/an
  • 2000-2005- a crescut pana la 4,29 kg/loc/an
  • 2007-5,63 kg/loc/an
  • 2011-3,14 kg/loc/an

Stiati ca:

  • Dintre unităţile de învăţământ şi cercetare cu activitate în pescăria românească, exista trei instituţii specializate în cercetări în ape interioare (Institutul de Cercetare, Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură – Galaţi, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” – Tulcea, Staţiunea de Cercetări pentru Piscicultură Nucet, Dâmboviţa), un institut de cercetare marină, respectiv Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” – Constanţa, şi un institut de cercetare în domeniul forestier care abordează şi problema salmonidelor, respectiv Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, Bucureşti.Aceste institute dispun de specialişti şi baze de cercetare şi microproducţie, însă cercetarea ştiinţifică suferă ca urmare a unei lungi perioade de sub-finanţare, atât din partea sectorului public cât şi privat, precum şi ca urmare a insuficienţei proceselor de transfer tehnologic. Acest ultim aspect negativ este cauzat de insuficienta orientare a cercetării către cerere şi de lipsa infrastructurii adecvate care să permită ca rezultatele cercetării să se transforme în inovare aplicată.
  • Resursele umane implicate în cercetare şi experienţa cercetătorilor reprezintă un mare avantaj care trebuie valorificat.
  • Pentru ridicarea gradului de instrucţie la nivelul tuturor lucrătorilor din sectorul pescăresc, este necesar să se promoveze şcolile profesionale, liceale şi post liceale cu profil de pescuit, acvacultură şi procesarea peştelui.

Sursa informatiilor

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE – Direcţia Generală Pescuit – Autoritate de Management pentru POP


Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


+ 4 = 11

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Website is Protected by WordPress Protection from eDarpan.com.