Piscicultura. Calitatea apelor piscicole pentru cresterea crapului ( 2 )
Am trecut brusc de la povesti frumoase legate de pescuit, la probleme de specialitate. Am coborat in mediul acvatic pentru a-i face o vizita crapului la el acasa.
A fost un risc asumat dar am simtit ca trebuie sa fac asta. Stiam ca lucrurile astea sunt plictisitoare si neinteresante pentru cei mai multi.
Dar am convingerea ca la sfarsitul acestor articole, multi pescari si detinatori de iazuri, fara studii de specialitate in domeniu, vor gasi raspunsuri la intrebari care-i macina de multi ani. Gospodinele vor putea afla in sfarsit de ce cateodata pestele are gust a “mal” sau a DDT.
Au fost 1014 vizitatori unici in ultimile trei zile pe site. Rata de respingere a fost mare, de 70 %.
Asta inseamna ca 700 de vizitatori dornici de povesti pescaresti au intrat pe site , au stat pana in 10 secunde pe blog iar cand au vazut ei ce cursuri de facultate le serveste Florin Albu, au rupt imediat usile de la iesire.
In schimb 300 de oameni, spre surprinderea mea, au stat in medie cate 15 minute pe site ca sa afle informatiile astea.
Dintre acestia 41 s-au abonat, semn ca articolele raman in continuare interesante pentru unii.
Vom reveni si la povestile frumoase dar deocamdata simt ca aceste articole mai “plictisitoare si greu de citit” trebuiesc scrise. De ce? Veti afla peste cateva zile .
Din nou adresez rugamintea ca macar unul dintre dvs. sa ramana pana la sfarsit ca sa stinga lumina. Multumesc!
Sa trecem la treaba. Continuam astazi cu partea a doua.
Principalele proprietati fizice ale apei
Culoarea, transparenta, gustul si mirosul apei piscicole
– depind de cantitatea de particule vii sau moarte din apa, de suspensiile din apa, de culoarea fundului, de adancimea apei etc.
– o apa piscicola buna va avea culoarea verde sau verde- galbuie.
– apele verzi galbui contin organisme vii din abundenta.
– transparenta unei ape piscicole bune va fi 25-40 cm.
– transparenta poate fi influentata de fitoplancton, turbulenta si de culoarea apei.
-transparenta ne da informatii legate de puritatea apei, gradul de poluare dar si productivitatea naturala a acesteia
-cu cat transparenta apei este mai mare, cu atat productivitatea naturala este mai redusa, iar puritatea mai ridicata.
– gustul apei trebuie sa fie dulce, iar mirosul cat mai placut si mai putin patrunzator.
Temperatura apei
– incalzirea apei se produce datorita variatiilor de temperatura din aer.
– se mai datoreaza razelor solare ce patrund in apa.
– prin absortia luminii de catre apa, temperatura scade exponetial cu adancimea.
– daca apa este tulbure, datorita substantelor organice dizolvate si a particulelor in suspensie, incalzirea este mai puternica in stratul superior decat in cazul unei ape mai limpezi.
– la 4 grade apa are cea mai mare densitate. Mai sus sau mai jos de aceasta temperatura, densitatea scade.
– astfel, iarna, gheata la zero grade se afla la suprafata apei iar deasupra fundului apa are 4 grade.
– stratul de apa de la suprafata care se incalzeste mai repede este mai putin dens decat stratul inferior care este mai rece si are densitatea mai mare.
– in perioada de stratificare a temperaturii, diferenta de densitate dintre cele doua straturi este atat de mare incat nici forta vantului nu este suficienta pentru a amesteca cele doua straturi.
– lacurile piscicole sunt lacuri care au o circulatie frecventa a apei intre cele doua straturi.
– In zilele de vara, apa este bine stratificata termic in timpul zilei.
– noaptea se produce o circulatie a apei prin care oxigenul aflat in straturile superficiale de la suprafata formeaza cu straturile inferioare, bogate in substante organice, o masa de apa omogena.
Temperatura influenteaza in mod direct :
– respiratia pestilor, hranirea, metabolismul, cresterea si reproducerea lor.
Fiecare specie are un interval optim de crestere in functie de temperatura apei.
Diferentele de temperatura mari pot cauza stres, fapt ce va afecta comportamentul, hranirea, metabolismul, cresterea si mai ales imunitatea pestilor.
Crapul de crescatorie, porneste in cautarea hranei de obicei cand temperatura apei atinge 10-12 grade.
Cu cat creste temperatura cu atat creste pofta de mancare a crapului (pastrand o anumita limita maxima).
La o temperatura prea ridicata de 30-32 de grade crapul se hraneste mai putin intens.
Iarna crapul hiberneaza la o temperatura de 1-4 grade.
Temperatura optima pentru buna desfasurare a nutritiei la crap este 18-28 de grade.
Popular se spune ca un helesteu este cu adevarat productiv pana la adancimea la care patrund razele calduroase solare.
O apa adanca, bogata in suspensii, va impiedica patrunderea razelor solare, incalzirea si iluminarea straturilor de fund.
De aceea helesteele de crestere nu se construiesc mai adanci de 1,5-1,8-2 m.
Daca apa ar fi mai adanca, particulele din masa apei vor permite in mica masura patrunderea razelor calduroase sub aceasta adancime. In acest caz , in lipsa luminii si caldurii solare trimise apei, nu se poate desfasura o viata normala in helesteu.
Pestii nu suporta variatiile mari de temperatura si mai ales cele bruste.
Temperatura influenteaza in mod indirect :
-nivelul dizolvarii oxigenului in apa.
-solubilitatea oxigenului.
-viteza oxidarii substantelor organice.
-solubilitatea sarurilor.
Circulatia apei in lac in functie de anotimp
1. Iarna:
Lacul ingheata la suprafata avand o temperatura de zero grade, chiar daca in atmosfera temperatura este cu mult mai scazuta.
Apele de sub gheata se incalzesc spre fund , unde se va acumula apa cu densitatea cea mai mare care are 4 grade celsius.
2. Primavara:
Gheata se topeste sub actiunea razelor calde solare. Apa incepe usor sa se incalzeasca, atingand temperaturi de 1, 2, 3 si pana la urma 4 grade Celsius cat are si deasupra fundului.
La un moment dat, toata apa din bazin va avea 4 grade celsius.
Pentru a se ajunge aici, apele de suprafata, mai calde si cu o densitate mai mare, circula spre fund , ducand cu ele si oxigenul solvit.
Are loc uniformizarea temperaturii apei din lac si implicit a continutului in oxigen din apa.
3. Vara
Apa se incalzeste ziua la suprafata, iar noaptea aceasta se raceste si coboara spre fund . Se obtine pana la urma o stratificare a apei care se pastreaza pana toamna.
4. Toamna
Apa se raceste din nou si coboara spre fund, antrenand si oxigenul solvit. Se va produce astfel o noua uniformizare in temperatura si oxigen a apei lacului.
Turbulenta apei
In lacurile piscicole ea este provocata de particule coloidale argiloase, de substante coloidale provenite din descompunerile organice, in primul rand din descompunerea fitoplanctonului.
La ora actuala este acceptata ideea ca fotosinteza si respiratia sunt egale la acele adancimi la care lumina care ajunge reprezinta 1 % fata de intensitatea luminii masurate la suprafata apei.
Turbiditatea apei
– se datoreaza particulelor solide sub forma de suspensii sau in stare coloidala.
– rezulta din dizolvarea si plutirea particulelor solide sau din dezvoltatrea microrganismelor sau organismelor planctonice.
– apele aflate in apropierea unor suprafete unde pamantul prezinta pericol de eroziune sunt afectate de cresterea turbiditatii.
In iazurile piscicole, apele cu turbiditate ridicata:
– pot afecta branhiile si pot provoca stres la pesti.
– pot diminua patrunderea luminii necesara pentru fotosinteza fitoplanctonului.
– pot diminua sau chiar opri fotosinteza ceea ce va duce la scaderea brusca a nivelului de oxigen.
Sedimentele pot duce la colmatarea rapida a fundului baltii. Ele pot contine cantitati mari de substanta organica care consuma foarte mult oxigen.
Sedimentele pot de asemenea sa sufoce organismele de pe fundul apei.
Conductivitatea apei
– reprezinta unul dintre indicatorii cei mai utilizati in aprecierea gradului de mineralizare a apei.
Factorii chimici ai apelor piscicole
Calciul (Ca2+ mg/l)
Valoare optima: 50-120 mg/l
Calciul alaturi de fosfor si azot este un element de baza ce determina productivitatea unei ape piscicole.
-ia parte la formarea scheletului animalelor acvatice, jucand in acelasi timp un rol important in procesul de asimilatie al plantelor verzi.
– este indespensabil pentru stabilirea puterii de tamponare a apei (rezistenta fata de tendinta de acidifiere a apei).
– imprima o puternica reactie alcalina apei.
– este influentat de natura terenului.
– are o dinamica sezoniera.
-este influentat de procesele de fotosinteza intense din timpul verii.
Zooplanctonul consuma cantitati importante de Ca2+.
In timpul verii si in timpul zilei are loc un proces de decalcifiere biogena cand datorita fotosintezei intense, CO2 din apa scade foarte mult.
In acest caz, se poate intampla ca apa sa saraceasca in Ca2+ solubil fiind necesara interventia omului pentru marirea continutului de calciu din apa.
In urma procesului de fotosinteza cand se consuma foarte mult CO2, se va imprima apei un caracter puternic alcalin.
Cand inceteaza procesul de fotosinteza (noaptea si iarna),iar apele se imbogatesc in CO2, are loc procesul invers de calcifiere biologica.
Magneziul (Mg2+ mg /l)
Valoare optima: 10-40 mg /l
– raportul Ca2+ / Mg 2+trebuie sa fie 5 : 1
– daca nu se mentine acest raport apare o problema in fiziologia plantelor si animalelor.
– in cantitati mici are o influenta favorabila.
– in cantitati mari poate deveni daunator pestelui.
– actiunea daunatoare a Mg2+ se poate combate prin adaugarea sarurilor de calciu.
– pe terenurile nisipoase se va aduga pulbere de CO3Ca de mai multe ori iar pe terenurile argiloase sau cu humus se va adauga CaO.
Carbonati (CO32- mg./l)
Valoarea optima: 0-20 mg./ l
Carbonatii, bicarbonatii si dioxidul de carbon alcatuiesc unul din sistemele naturale de tamponare a apei.
Sistemul tampon impiedica apa sa-si modifice reactia brusc din cauza unor factori externi.
Bicarbonatii (HCO3– mg. / l)
Valoare optima: 200-400 mg./l
– au rol esential in dezvoltarea plantelor si animalelor.
– fac parte din sistemul de tamponare a apei.
– au o dinamica sezoniera.
– iarna creste cantitatea de CO2 si automat HCO3–.
– vara scade cantitatea de CO2 si implicit HCO3–.
Clorurile ( Cl– mg /l )
– limite admise 6-40 mg / l
– daca vor creste concentratiile de cloruri, explicatia poate fi gasita fie in deversarea unor ape reziduale, fie in prezenta unor soluri saraturate.
Sulfatii (SO42- mg. / l )
Valori optime:20-40 mg / l
In cazul in care va creste cantitatea de substanta organica, va creste temperatura si va scadea cantitatea de oxigen, atunci se vor crea conditii favorabile pentru dezvoltarea bacteriilor sulfat reducatoare ce vor transforma sulfatii in hidrogen sulfurat care este o substanta toxica.
Surse de sulfati :
– din soluri saraturate.
– din alimentarea pluviala in perioada de primavara.
– prin evaporarea puternica a apei in perioada de vara.
– prin mineralizarea substantelor acvatice ce contin sulf.
Daca o crestere accentuata a clorurilor pana la instalarea regimului salmastru ( peste 2 mg. / l) nu este daunatoare, stimuland in acelasi timp baza trofica, in schimb cresterea exagerata a sulfatilor dauneaza zooplanctonului si altor organisme acvatice.
Rezidul fix ( mg / l)
Optim: 200-500 mg./l , maxim 1000 mg. / l
-reprezinta suma tuturor sarurilor dizolvate in apa si a materialelor aflate in suspensie.
Suspensiile ( mg / l)
Optim: 30-60 mg / l
– sunt formate in special din hidroxid feric gelatinos si din tulbureala adusa de apele de siroire de pe versanti.
– daca se depaseste limita de 80 mg / l, suspensiile devin vatamatoare pentru branhiile pestilor, determinand asfixia.
Indicatori ai capacitatii de tamponare a apei
Alcalinitatea totala (ml HCl / l)
– Valoarea optima 2-4 ml HCl / l
– cele mai productive ape sunt cele usor alcaline unde PH-ul ramane constant 7,4-7,6.
– daca variatiile de PH sunt bruste, se poate produce un dezechilibru chimic si fiziologic care streseaza pestii putand duce pana la moartea lor.
Daca apele piscicole au rezerva alcalina asigurata (0,2-6 ml H/Cl), ele pot rezista tendintelor de acidifiere datorate:
– fie CO2 aparut in timpul noptii in procesul de respiratie,
– fie ploilor, mai cu seama celor insotite de descarcari electrice, cand creste cantitatea de nitriti si creste aciditatea,
– fie decalcifierii biogene care duc la variatii mari ale PH-ului de la 5,5 in timpul noptii pana la 12 in timpul zilei.
Pestii s-au adaptat la viata in ape alcaline, de aceea se dezvolta greu si se imbolnavesc in ape acide.
Puietul suporta foarte greu cantitatile mari de CO2 si aciditatea data de acidul carbonic: CO2 + H2O =H2CO3
Duritatea apei
– reprezinta totalitatea sarurilor de Ca si Mg prezente in apa
-calciul are un rol foarte important deoarece el determina in primul rand duritatea unei ape
Cel mai raspandit este gradul de duritate german dH0, care exprima cantitatea de saruri de Ca si de magneziu dizolvate intr-un litru de apa si este echivalent cu 10 mg CaO.
Apa helesteelor contine in general 30-120 mg/l Ca si are o duritate totala de 6-10 dH0.
Cantitatea mai mari de 250 mg/l sau sub 10 mg/l de Ca si duritatea sub 4 dH0 sau peste 15 dH0 sunt daunatoare pentru cresterea crapului in helestee.
Popular se spune ca o apa este dura cand dizolva greu sapunul si este slaba cand face clabuci si fierbe cu usurinta legumele.
PH-ul apei
Optim: 7,2-7,8
Viata pestilor este posibila in ape cu un PH cuprins intre 5 si 8,5.
Valorile de PH sub 4,8 si peste 9,2 pot fi mortale pentru pesti.
Atat cresterile cat si scaderile de PH sunt extrem de stresante pentru pesti determinand aparitia ulceratiilor si hemoragiilor in special la nivelul branhiilor.
Pentru a se putea apara impotriva variatiilor bruste de PH, pestele va produce cantitati sporite de mucus.
Daca alcalinitatea va creste foarte mult in apa, ea poate provoca o cauterizare a branhiilor, se observa plagi cu aspect de gris de culoare cenusie pe branhii ceea ce duce inevitabil la axfisia pestilor.
In apa piscicola PH-ul variaza in functie de anotimp si de la zi- noapte in functie de urmatoarele procese:
– fotosinteza, descompunerea substantei organice, ploi, viituri, zapada etc
Valoare PH-ului apei este dat in primul rand de natura terenului si natura apei.
In lunile ploioase de primavara si toamna, datorita ploilor abundente, PH-ul scade ca urmare a cantitatilor mari de CO2 care se dizolva in apa, putand ajunge la valoarea de 5,5 – 6
Si vara in urma ploilor torentiale cu descarcari electrice, valoarea PH-ului scade.
Din aceasta cauza nu se vor preleva probe de analiza imediat dupa ploaie.
In timpul verii, PH-ul creste, ajungand uneori pana la 9, ca urmare a intensificarii procesului de fotosinteza.
In curs de 24 de ore PH-ul apei variaza in special vara, fiind ridicat ziua datorita consumului CO2 din apa in procesul de fotosinteza, si scazut noaptea datorita producerii de CO2 in procesul de respiratie.
Daca exista o cantitate mare de substanta organica moarta, depozitata pe funduri lipsite de oxigen, va avea loc o crestere a concentratiei de CO2 si uneori si de H2S ceea ce va duce automat la scaderea PH-ului.
Daca apele sunt bine tamponate (adica au rezerva de bicarbonati si sulfati), scaderea PH-ului se va face mai lent.
Semnalul de alarma trebuie imediat tras daca avem o apa foarte bine tamponata (ex. rezerva de 100 mg CaO / l) si totusi PH-ul scade brusc. Asta inseamna o poluare extrema cu substanta organica.
Apele piscicole cu cea mai mare productivitate sunt cele cu valori ale PH-ului slab alcalin.
Apele neutre indica o putere de tamponare slaba si o tendinta de acidifiere.
Apele cu alcalinitate accentuata se intalnesc cand apa este puternic incarcata cu substanta organica in descompunere sau in cazuri de poluare.
Apele piscicole pot deveni acide si dupa primirea unor :
– cantitati foarte mari de zapada (cu PH=5,53),
– ape torentiale cu descarcari electrice,
-ape bogate in CO2, fie in noptile calduroase de vara,in zorii zilei,cand apa se imbogateste mult cu CO2 din respiratia plantelor.
Gazele dizolvate in apa
Oxigenul (mg. / l)
Concentratia normala de oxigen pentru crap este: 4-5,5 mg /l. iar limita critica este 1,5-2 mg. / l. Unii autori considera minimul necesar 3-5 mg./l
Cantitatea de oxigen solvit in apa variaza in functie de :
– presiunea atmosferica,
– temperatura apei,
– de continutul diferit in saruri minerale,
– substante organice.
Cu cat apa este mai calda, cu atat cantitatea de oxigen solvita este mai redusa.
Valoarea de saturatie a apei cu oxigen la O 0C si la presiunea de 760 mmm col.Hg este de 14,56 mg/l,in timp ce la 30 0C este de numai 7,24 mg /l.
Oxigenul intra in componenta tuturor substantelor care alcatuiesc organismul plantelor si animalelor.
Oxigenul determina nu numai viata in apa ci si procesul de mineralizare a substantelor organice moarte care sunt transformate in forme asimilabile de catre plante.
Sursele de provenienta:
Atmosfera:
Unii autori sustin ca in timp ce in atmosfera exista 250 mg O/l la 20 de grade C, in apele dulci sunt 9,4 mg/l iar in apele salmastre 7,6 mg/l.
Procesul de difuzie si de dizolvare a oxigenului din atmosfera in apa este influentat de :
– temperatura (invers proportional )
– presiunea atmosferica (direct proportional)
– miscarea apei (direct proportional )
Fotosinteza:
-apele care au multe plante superioare si alge prezinta o buna oxigenare a apei.
-dezvoltarea acestora este conditionata de o transparenta buna si temperaturi favorabile.
Procese de reducere:
– prin eliberarea de oxigen in procesele de reducere a sulfatilor si azotatilor
Cum se consuma oxigen in apa ?
– prin respiratia plantelor si animalelor din apa.In cazul densitatilor foarte mari exista riscul diminuarii drastice a oxigenului
– prin popularea iazurilor cu cantitati mari de peste, mai ales daca nu exista posibilitati de alimentare cu debite de primenire a apei poate duce la reducerea continutului de oxigen din apa.
– ca urmare a fenomenului de inflorire a apei (dezvoltarea in exces a algelor) pot aparea fenomene de hipoxie (concentratii scazute de oxigen dizolvat) si anoxie ( lipsa totala a oxigenului dizolvat ). In acest caz, noaptea cand fotosinteza nu mai are loc, algele pot sa consume prin respiratie tot oxigenul dizolvat, provocand moartea in totalitate a pestelui.
– prin descompunerea substantei organice. Daca apa contine cantitati mari de substante organice, mai ales in stare de putrefactie se produce o scadere a concentratiei de oxigen dizolvat ca urmare a utilizarii lui in procesul de descompunere.
Cu cat sunt mai multe substante organice acumulate pe fundul bazinului cu atat va fi mai mare scaderea de oxigen dizolvat.
Daca apa este saraca in oxigen, procesul de mineralizare este inlocuit de un proces de putrefactie a substantelor organice care sunt transformate in produsi toxici gen: H2S, NH3, CH4.
Daca lipseste oxigenul:
– substantele minerale cum sunt azotatii vor pierde molecula de oxigen si se vor transforma in NH3, apoi in N2 gazos care se va pierde iesind din apa.
– sulfatii trec in sulfiti, tiosulfiti, H2S, sulfuri pana la S, facand apa improprie pentru piscicultura.
Podul de gheata iarna, izoleaza contactul aerului cu apa pentru o perioada mare fara o sursa suficienta de apa care sa primeneasca apa.
In cazul in care apare o lipsa acuta de oxigen in apa, pestii se ridica in straturile superioare ale apei si incep sa “pipeze”apa la suprafata luciului de apa. Ei absorb astfel apa impreuna cu aerul proaspat, oxigenul intrand imediat in fluxul sanguin.
Daca lipsa de oxigen persista, in special vara cand temperaturile cresc foarte mult si vegetatia acvatica este dezvoltata in exces, pestii isi vor pierde echilibrul, murind in final asfixiati.
Disparitia oxigenului este cu atat mai pronuntata cu cat fundul bazinului este mai bogat in humus si detritus vegetal ca urmare a amanarii lasate pe uscat.
CO2
Este indispensabil in procesul de fotosinteza si implicit in asigurarea productivitatii naturale.
Provenienta:
-din procesele de oxidare a substantelor organice din apa
– din respiratia organismelor din apa
– din fermentatia bacteriana a resturilor organice
CO2 din apa este in general intr-o concentratie de 1,7 mg/l. La concentratii de peste 8 mg/l are efecte negative asupra respiratiei pestilor iar cand depaseste 50 mg/l devine mortal
Amoniacul (NH3 mg /l )
Concentratia maxima admisa: 0,3 mg /l
Este un gaz toxic care se formeaza prin descompunerea substantelor organice ce contin molecula de azot.
Acest gaz apare mai ales pe timpul iernii cand datorita podului de gheata cantitatea de oxigen este mica.
Hidrogenul sulfurat (H2S mg / l)
– este un gaz toxic pentru pesti.
In situatii extreme cantitate tolerata: max. 1 mg. / l
Daca apa contine fier sau mangan acestia vor neutraliza H2S prin formare de sulfuri. Este singurul caz in care H2S poate sa creasca pana la cateva miligrame pe litru, fiind suportat de pesti.
Factorii aparitiei H2S:
-cresterea cantitatii de substanta organica dublata de scaderea sau disparitia oxigenului dizolvat.
Daca apare H2S in iaz asta inseamna ca au inceput procesele de putrefactie a materiei organice de pe fundul bazinului in lipsa oxigenului.
Metanul (CH4 Mg. / l)
Metanul se formeaza mai ales vara in urma putrezirii celulozei din plante.
Prezenta acestui gaz in apa ne arata ca ne confruntam cu un grad avansat de eutrofizare, o acumulare intensa de substanta organica si un mare deficit de oxigen.
Homeostazia.Capacitatea de autocontrol si echilibrare a mediului acvatic
De regulă, un sistem deschis, cum este ecosistemul acvatic, are tendinţa de a se menţine într-o anumită stare şi de a se întoarce la aceeaşi stare, ori de câte ori este tulburat.
Această tendinţă de revenire la forma iniţială şi de a păstra (în anumite limite) o stare de echilibru între populaţiile componente ale mediului acvatic se datorează capacităţii de autocontrol (homeostazie) a componentelor ecosistemului.
Mecanismele de autocontrol care acţionează la nivelul ecosistemului pentru a produce homeostazia sunt de două tipuri:
– biodemografice, care execută controlul numeric şi al biomasei organismelor;
– biogeochimice, care restabilesc concentraţiile normale ale componenţilor chimici, în mediu şi în organism.
Ambele tipuri de control sunt de natură biologică, fiind efectuate de către organismele din mediul acvatic, care prin creşterea sau diminuarea numărului lor, menţin un echilibru între ele şi între ele şi mediul ambiant, în ciuda factorilor care perturbă în mod permanent starea sistemului.
Reglarea biodemografică se realizează prin mecanisme de feed-back ce apar în reţeaua trofică a biocenozei, unde fiecare specie sau populaţie reprezintă o mărime reglată.
Astfel, datorită conexiunii lanturilor trofice într-o reţea trofică, fiecare populaţie care reglează poate fi în acelaşi timp o mărime reglabilă pentru alt reglator. De asemenea, mărimea reglată poate avea mai mulţi reglatori.
Reglarea biogeochimică este controlată de creşterea sau diminuarea fondului nutritiv total al substanţelor care circulă în ecosistem.
Prin intermediul mecanismelor homeostatice are loc reglarea obţinerii rezervelor de substanţe nutritive şi a punerii lor în libertate.
La baza acestei reglări stă schimbul de substanţe, energie şi informaţie dintre organismele vegetale si animale şi mediul acvatic.
Prin activitatea lor, plantele şi animalele schimbă caracteristicile fizico-chimice ale mediului acvatic.
Acţiunea organismelor asupra biotopului se întoarce prin conexiune inversă asupra organismelor, determinând starea acestora.
Prin conexiune inversă pozitivă se ajunge la creşterea cantităţii de nutrienţi, energie şi informaţie la nivelul reţelei trofice, iar prin conexiune inversă se ajunge la micşorarea abaterilor de la limita normală.
Acţiunea mecanismelor de autocontrol se desfăşoară între anumite limite, însă în dorinţa sa de a exploata cât mai mult unele resurse naturale, omul depăşeşte uneori anumiţi parametri şi atunci apar dereglări ale ecosistemelor.
Prin intermediul acţiunii de reglare apare permanent în ecosistem un stoc relativ constant de energie şi materie organică.
-va urma-
P.S. Daca veti dori sa experimentati detaliile va invit sa studiati pe larg doua din sursele mele de inspiratie care mi-au placut cel mai mult: Curs hidrobiologie , Gospodarirea apelor si Biocenoza
Daca veti dori ca pe viitor sa fiti informati cand va apare o noua postare pe blog puteti sa va scrieti adresa de email in coltul din dreapta sus .Restul il fac eu.
Ce ne pregatesti Florine?
Sa inteleg Liviu ca tu ai fost cel care a inchis lumina ?
D-le Albu,eu m-am abonat la acest blog pentru informatiile oferite si va multumesc pentru acest lucru.Multe le cunosc deja dar imi prinde foarte bine sa-mi maresc bagajul de informatii in acest domeniu.Si asta pentru ca:
1.Am un iaz cu crapi japonezi acasa(de peste 5 ani) pe care il intretin singur.Ultimele articole postate de D-voatra sint ca o Biblie pentru un posesor de iaz.Exact aia se intampla in realitate.
2.Sint pescar si vreau sa inteleg cat mai bine comportamentul tuturor celor care alcatuiesc acest “tablou” intitulat pescuit(patroni,pesti,mediu,etc) pentru un pescuit cat mai reusit.
Usor, usor le vom deslusi pe toate.
Buna seara. Am avut/am inca rabdarea/curiozitatea/nervii, :)!, sa citesc, inca nu am terminat, cartile recomandate. Foarte interesante, pentru un novice in materie! Chiar se va realiza ce s-a propus la capitolul de aici:
“http://www.mmediu.ro/gospodarirea_apelor/cooperare_internationala/Planuri_de_management.pdf”? O seara placuta, si asteptam continuarea. Stima.
Sunteti de apreciat daca aveti rabdarea sa parcurgeti acele studii cap-coada.
Este foarte usor sa vorbim despre ceea ce ar trebui facut, mai greu este sa transpunem acest lucru in practica.
Studiul de care aminteati ne arata ca mai sunt specialisti care chiar lucreaza, fac treaba buna si trag semnale de alarma.
In ultimii ani sa stiti ca s-au directionat foarte multi bani catre Apele Romane.Proiecte exista,ramane doar sa fie puse in miscare.
Adevarul este ca aceste studii, daca le citesti cu atentie si nu superficial, te captiveaza, mai ales daca au legatura cu un “hobby”. O zi buna.
Daca o sa vreti sa va imbogatiti biblioteca cu carti de specialitate intrati pe http://www.okazii.ro
Cautati la piscicultura si o sa ramaneti uimit ce carti puteti gasi acolo la preturi derizorii.
Distinse domnule ALBU,
Excelente informatiile.
Daca se poate va rog frumos sa imi sugerati de unde pot achizitiona o trusa de analiza cat mai completa si cat mai simplu de utilizat, pentru a putea monitoriza in timp util biochimia apei intr-un helesteu de 65 ha destinat dezvoltarii unei populatii majoritare de ciprinide
Cu deosebit respect,
ing. Mihai ANGHEL
Eu am cumparat de aici si am fost foarte multumit de calitatea produselor :
http://www.hannainst.ro
Daca veti dori sa fiti la curent cu toate noutatile privind cele mai noi tehnologii si instrumente (nu chinezisme ), va recomand cu incredere http://www.aquatools.ro
Luati legatura cu domnul Mocsar, reprezentantul Aquacultur in Romania si ii spuneti ca l-am rugat sa va trimita un catalog in limba romana.
Va garantez ca nu exista ceva legat de dotarea in acvacultura ca sa nu se gaseasca acolo.
Salutari. D-le Albu sunteti plin de surprize! Pe http://www.aquatools.ro am vazut ceva interesant despre etichetarea pestilor. S-a folosit/se foloseste/se poate folosi si in cazul crapilor mari? Ma gandeam, ca tot discutam cu cineva, daca ar putea folosi asa ceva pentru statistica/localizare/etc., ma referam la etichetare cu citire electronica, poti vedea si evolutia unui anumit crap ca si crestere (greutate), de cate ori a fost prins, etc. Stima.
Pentru citire electronica pentru a vedea ritmul de crestere exista. Pentru localizare,antifurt samd, cipurile cu GPS sunt foarte scumpe (cateva sute de euro /buc) si nu se merita investitia.
Exista un sistem pentu marcarea reproducatorilor, numit EURO 1000, compus dintr-un transponder si un cititor electronic.
Transponderul este cat un bob de orez si contine un cod unic in intreaga lume nefalsificabil.
Transponderul nu necesita baterie si are o durata de viata nelimitata.El se introduce cu un injector special in tesutul muscular al pestelui.
Cand apropii cititorul,se activeaza transponderul prin trimiterea de valuri electromagnetice.Transponderul raspunde prin trimiterea codului sau care poate fi citit pe LC-display de cititor pana la o distanta de 15 cm.
D-le Albu,eu as vrea si un articol despre reproducerea artificiala a crapului,deoarece am intampinat o problema destul de grava si posibil ca in viitorul apropiat sa pierd pesti.
Acum 5-6 ani cand am inceput cu iazul de acasa,toate au fost bune sau mai putin bune,eram la inceput de drum si nu stiam multe.Cert este ca in primavara urmatoare,desi aveam doar 3 exemplare de koi,adulte dar si singurele din iaz,au depus icre si am avut foarte multi pui.Am scapat de ei,deoarece nu doream un iaz suprapopulat.I-am facut cadou,am mai eliberat prin diverse lacuri din Bucuresti,etc.
Cu timpul a aparut si o populatie de carasi,doarece foarte aproape de mine se afla o sera care are un helesteu salbatic in incinta.Probabil ca de acolo pasarile au adus icre altfel nu-mi explic.
De acum 5 ani insa crapii,mai multi la numar chiar,nu au mai depus deloc cu toate ca de la an la an conditiile lor au crescut.Apa are o calitate din ce in mai buna doarece filtrele se imbunatatesc constant.
In 35000l sint 12 koi din care 7 adulti intre 2 si 4.5kg si ceva carasi vreo 15 in jur de
150-500gr.As putea spune ca nu exista suprapopulare.Hranirea se face regulat.Apa este limpede cu vizibilitate la 2m adancime.Exista trepte de adancime deci exista zone cu apa mica si calda pt depunerea icrelor.Exista plante acvatice de la stuf,papura,irisi de balta pana la nuferi ce acopera vara 30% din suprafata iazului.Filtre multicamerale,sieve,UVC-uri 100W,compresor de aer 8400l/h si multe alte chitibusuri.
Am o crapoaica care parca sta sa explodeze.Cred ca icrele sint pietrificate in ea si probabil o sa survina decesul.Am auzit si citit diverse articole despre extractul hipofizar de crap (artificial pt ca natural nu se gaseste si costa enorm) insa nu stiu cum sa-l folosesc si ce alte pregatiri pe langa asta.
Un sfat ar fi binevenit iar un articol detaliat…mana cereasca.
Cu stima.
Imi pare rau dar nu prea stiu mare lucru despre biologia exemplarelor de crap KOI incat sa ma apuc de dat sfaturi.
Nu am auzit de crap care sa moara fiindca nu si-a depus icrele.Icrele se vor resorbi si viata merge inainte pentru respectiva femela.
Acum cativa ani am asistat la un experiment practic.Intr-un acvariu s-au introdus doua exemplare de caras si cateva sute de larve de crap eclozate de cateva zile.
Carasul a fost hranit cu hrana artificiala in fiecare zi, si totusi dupa cateva zile…au disparut toate cele cateva sute de larve de crap…mancate de caras.
Este posibil ca si acel crap sa-si consume progeniturile daca va considera ca nu au nici o sansa sa se dezvolte normal in acel bazin.
Daca ati avea crap normal as sti ce sfat sa va dau.
Cand apa ar atinge 18 grade, as ridica nivelul apei cu vreo 20 de cm pentru a inunda o zona de vegetatie.Nu este vegetatie,se pot pune niste brazde cu iarba, niste cetina etc.Crapul cand simte iarba proaspat iniundata parca intra in fibrilatie cautand sa depuna acolo si ultima icra.
Referitor la hipofiza ea are doar rolul de a grabi gradul de maturare a gonadelor la masculul de crap si a stimula ovulatia la femela inainte de mulgerea lor.
Sfatul meu personal:
-eliminati carasul si celelalte specii si creatiile conditii naturale de reproducere, nu-i chinuiti cu injectii.
Multumesc de sfat.Si eu sint adeptul lucrurilor naturale de aceea nici nu am intervenit pana acum.
Crapul koi nu este foarte diferit de crapul comun,as putea spune ca sint identici sau o corcitura intre crap comun si cteno deoarece au capul ca de crap si corpul de cteno.
Am banuit si eu ca ar putea fi consumate chiar de propietari si de populatia de caras.
Am sa elimin carasul cat pot de mult si am sa incerc cu ridicatul apei si niste perii,sfori si cateva plante cu tulpini lungi aruncate langa maluri.
Cu stima.
In cadrul acestui program de cercetare noi am realizat evaluarea stocului piscicol, a dinamicii populationale si am realizat cresterea capacitatii de cercetare a speciilor cu importanta economica din anumite zone ale Dunarii si Tisei. Pe baza rezultatelor am facut propuneri de ajustari relevante a planurilor de crestere a pestilor, precum si cu privire la modificarile necesare pentru medodele de captura in vederea eliminarii speciilor invazive.
Salut,as vrea sa populez un lac de apx300m patrati /2m adancime cu crap(momentan e doar cars dar o sa l elimin si foarte multa vegetatie,abia se mai poate pescui,o sa rezolv si problema asta).Daca se poate, as vrea sa stiu ce cantitate de crap(puiet si ceva exemplare mari ) ar trebui sa bag in lac si ce rapitor este indicat.Multumesc.
Buna ziua. Avand in vedere ca ati enumerat lista completa de elemente chimice si valorile optime pentru pesti, ce fel de laborator ne poate ajuta in a masura toate aceste proprietati ? Sau poate exista o unealta, fie o institutie publica ce poate ajuta in acest sens ? Va intreb deoarece apa pe care vreau sa o folosesc o banuiesc a nu fie buna pentru piscicultura, tinand cont de faptul ca e un foraj de mare adancime.
Chiar m-ar interesa răspunsul acordat lui Iowin. Dacă sunt din Bacău, vă pot solicita un sfat la fața locului? Mulțumesc.