Piscicultura pe intelesul tuturor

Piscicultura pe intelesul tuturor

Pentru a nu se lasa loc de interpretari, in acest articol personajul principal va fi interpretat de inginerul Florin Albu, proprietarul unui iaz de aproximativ de 50 de ha luciu de apa.


Proprietar este impropriu spus deoarece proprietari de iazuri mari sunt foarte putini in Romania.


Cei mai multi sunt concesionari ai unei activitati de piscicultura sau sunt proprietari ai digurilor si cladirilor, fara a fi insa detinatori ai pamantului de sub luciul de apa.


Deci, Florin Albu s-a privatizat, a cumparat mijloacele fixe si o parte a terenului pe care sunt situate cladirile administrative, curti si magazii.


Legat strict de iaz, a cumparat prin contractul de privatizare digul iazului cu instalatiile de evacuare (calugarul) si deversorul.


Devenind proprietar pe digul iazului , Albu isi pune si el o bariera pentru a interzice accesul taranilor care il foloseau de 25 de ani ca fiind cel mai scurt drum ce facea legatura intre sat si pamantul agricol pe care il lucrau ei dincolo de lac.


Digul fiind tranzitat tot timpul anului de diverse utilaje agricole,tractoare si combine, se deteriora rapid, afectandu-i in acelasi timp si structura de rezistenta.


O generatie de tarani considerasera digul ca fiind un drum al satului. Cand au vazut bariera parca au inebunit.


A venit acest venetic la noi in sat sa faca avere pe pamantul satului nostru? Afara cu investitorii din sat care ne fura terenurile.


Albu face imprudenta sa puna la bariera de la dig o plancarda mare pe care scria “Proprietate privata.Accesul interzis.”


Satul inebuneste si a doua zi 100 de oameni in frunte cu primarul,vicele si secretarul se aduna la poarta fermei sustinand ca tot iazul este pe pamantul strabunicilor, bunicilor si parintilor lor si ca doresc sa darame digul (desi este proprietate privata) iar pe locul unde este in prezent iazul sa fie pusi in posesie localnicii.


Pescarilor care au masinile trase pe malul iazului li se dau 5 minute la dispozitie pentru a parasi locul, pentru ca masinile si corturile sunt puse pe pamantul pe care il considera ca fiind al lor.


Vi se pare cunoscuta o asemenea situatie? Mie cu siguranta ca da!


Digul este al tau, pui vanete si aduni apa in iaz. Dar vin si cei de la Apele Romane si te intreaba:


Aveti autorizatie de gospodarire a apelor ?


Aveti regulament de exploatare in siguranta a iazului ?


Aveti personal autorizat cu diploma pregatit de Apele Romane sa intervina la elementele de siguranta ale digului in caz de dezastre naturale ?


Ati incheiat contract cu noi pentru a plati  chirie pe apa care va tranziteaza iazul si in care traieste pestele ?


Cat ma costa toate astea ?


Aveti noroc, cu 15.000 de RON ati rezolvat-o. Autorizatia o primiti pe o perioada de 7 ani dupa ce faceti proiectul cu un specialist autorizat iar chiria pe apa este separata si o platiti anual. Cost anual autorizatie pe primii 7 ani impreuna cu chiria la apa in jur de 10.000 Ron/ an


Inghiti si taci fiindca aceasta trebuie facuta, deoarece daca nu o ai, nu poti obtine licenta de acvacultura care iti da dreptul de a creste  si a comercializa peste. Inclusiv de a face pescuit sportiv. Alti bani, alta distractie.


Iti mai iei o autorizatie si de la mediu, una de la DSV si o autorizatie de functionare de la primarie.


Mai trebuie sa platesti si impozit pe terenurile si cladirile situate in comuna (alti 5000 Ron).


Platesti tot si cand zici ca esti in regula vezi ca opreste o masina la poarta si din ea coboara reprezentantul ANPA (sau ADS) care iti comunica sec:


” Domnule Albu, digul este al dumneavoastra, chiria la apa vad ca o platiti dar ce facem cu pamantul de sub luciul de apa? Trebuie musai sa platiti chirie pe el ! ”


Cat mai ajunge si asta? Pai redeventa va fi undeva la contravaloarea a 200 de kg de grau la hectar. Pe suprafata asta cu 100 de milioane pe an ati scapat repede.


Iti faci o socoteala scurta si vezi ca la un iaz de 50 de hectare numai taxele si impozitele anuale te duc undeva la 25.000 Ron.


Daca mai ai si amortizmente mai adaugi, sa zicem o suma de  10.000 Ron, deci cheltuielile se duc undeva la 35.000 Ron. (7 tone de fitofag sau 3 tone de crap de consum).


Iti mai angajezi si trei paznici pentru a te proteja de hoti si pentru treburile curente din ferma.


La un salariu modest cu toate darile pe care pe care le platesti la stat pe luna tot atingi 1500-1600 Ron / luna. Pentru trei oameni  punem in mare 60.000 Ron/an .


Avem pana acum cheltuieli obligatorii de 95.000 Ron


Daca ai si o masina si o barca cu motor pentru control, mai pui in medie inca 200 de litri benzina pe luna cca 15000 Lei/an.


Mai platesti lumina,un telefon, neprevazute  mai scoti inca 10.000 Ron.


Avem la o prima strigare cheltuieli de : 120.000 Ron. (24.000 kg. fitofag de consum)


Un iaz de 50 de hectare produce in mod natural fara sa intervii cu furajare si asta v-o spune cineva care a lucrat la iazuri, in jur de 5-600 de kg de peste de consum/ha.


Asta este capacitatea unui iaz de a hrani natural pestele. Se mai numeste productivitatea naturala a bazinului.


Ca sa nu va incurc cu atatea date sa spunem ca pierderile tehnologice intr-un an sunt zero. Adica nu avem mortalitati si furturi prin braconaj ( lucru practic imposibil).


Oricat ai popula un asemenea iaz la sfarsitul anului vei avea 5-600 de kg peste de consum la hectar daca nu ii dai mancare suplimentara.


Retineti, vorbim aici de iazuri nefurajate si nu de helestee unde productiile de puiet de peste sunt considerabil mai mari cu conditia sa fie furajate.


In iazuri nefurajate vorbim de o crestere extensiva iar in bazine de crestere (helestee furajate) vorbim de o crestere intensiva sau superintensiva. (1500-2500kg/ha)


Dar haideti ca sa revenim la oile noastre.


Putem sa populam un iaz cu 100 de kg peste/ha si sa obtinem in toamna 5-600 de kg/ha peste de consum, deoarece atat poate suporta si hrani el natural.


Putem sa populam cu 200, 300 sau 400 de kg de peste la hectar si sa avem surpriza ca in toamna sa vedem ca obtinem tot 5-600 de kg de peste de consum la hectar.


Retineti regula de aur: cu cat pestele cu care se populeaza un iaz este mai rar cu atat va creste mai mare. Cu cat se va popula mai des, cu atat pestele va lua in greutate mai putin sau aproape deloc.


Sa nu va mire o situatie de genul ca populati un iaz cu 1000 de kg de puiet la hectar si in toamna sa scoateti  doar 700 de kg de peste la hectar.


Asta deoarece pestii nu se hranesc cu apa, cum cred unii patroni de balti care isi iau informatiile de pe la vecini si prieteni pescari.


Pestele ca sa ia in greutate dragi prieteni trebuie sa aiba mancare, atat naturala din balta cat si artificiala oferita prin furajare.


Pentru asta aveti nevoie de ingineri piscicoli cateodata. Ei stapanesc foarte bine acele formule de populare si furajare.


Ei stiu sa aprecieze productivitatea naturala a unui bazin.


In functie de aceasta, ei stiu sa va recomande structura pe specii, greutatea puietului la populare precum si cantitatea de hrana artificiala care trebuie aruncata in apa.


Daca nu vreti sa furajati deoarece situatia financiara nu va permite, atunci acel “lux inutil” care este specialistul piscicol va va recomanda speciile la populare pe marimi si structuri, incat ele sa nu devina concurente la hrana, capabile de a valorifica integral hrana naturala oferita de iaz.


Deja v-am pierdut pe drum,nu-i asa?


Doua articole citite pe net si un capitol de piscicultura la care adormi de 5 ori citindu-l, nu te vor transforma automat intr-un specialist piscicol.


Ca sa ajungi specialist piscicol ai nevoie de stiinta si experienta practica castigata in multi ani ani de activitate. Nici o balta nu seamana una cu alta.


Lucrurile pe care vi le-am spus, nu le veti citi in carti. Ele provin din observatii directe si din discutiile purtate cu  colegii mei ingineri piscicoli, care au o experienta de 30-40 de ani in piscicultura.


Eu nu ma consider un foarte bun specialist in piscicultura, dar eu macar stiu cu ce se mananca aceasta meserie si mai ales pe cine sa intreb atunci cand ma confrunt cu o problema pe care nu o pot rezolva singur.


Si ca sa va convingeti ca nu sunt vreun aiurit care bat campii aiurea, urmariti evolutia cresterii in greutate la crap la unele iazuri de pescuit sportiv suprapopulate, in care pestele ia doar cateva sute de grame in greutate in loc sa-si dubleze sau sa-si tripleze greutatea intr-un an (vorbesc aici de crap de 1,3-2 kg).


Acele bazine nu pot sustine natural mai mult de 5-600 de kg de peste la hectar, exact ce v-am spus mai devreme. Vorbim aici de stresul de densitate, dar asta va fi o problema dezbatuta in alt capitol.


Am cam deviat de la subiect asa ca hai sa revenim.


Florin Albu are iazul asta de 50 de ha dar nu-si permite sa-l mai furajeze.


El stie ca in aceste conditii nu poate sa obtina o productie mai mare de 30 de tone deoarece atat este capacitatea naturala a iazului.


Pot fi surprize frumoase, dar in piscicultura iti faci intotdeauna estimarile pesimiste ca sa nu ai pe urma dezamagiri crunte de pe urma asteptarilor prea optimiste. Daca o sa iasa mai mult, foarte bine, daca nu, asta e.


Avand un lac foarte bogat in fitoplancton, se va orienta cu productia majoritara pe sanger care consuma foarte bine aceasta hrana.


Vrea sa produca si putin crap de aceea nu va baga si novac, deoarece zooplanctonul consumat de acesta ar impiedica buna crestere a crapului, asa ca-l exclude din formula de populare.


Fiind vorba de crap, carasul care este un concurent serios la hrana, va fi la fel exclus.


Se uita  Florin Albu la balta si vede ca palcurile de stuf care in anii anteriori au produs foarte mult cosas au disparut, asa ca nu are sens sa-i mai chinuie in balta deoarece fara celuloza, hrana lui preferata, cosasul ar avea de suferit. Dar tot o sa bage cateva exemplare alaturi de cateva de salau, stiuca si somn.


Va merge pe o populare foarte rara in care baza de 75% o va constitui sangerul si doar 25% crap pentru a obtine peste cat mai mare.


Sangerul va trebui sa aiba cel putin 2 kg in  toamna pentru a fi vandabil, la fel si crapul, altfel ramai cu ei in balta si nu poti sa-i valorifici la un pret bun.


Populeaza rar ca sa-l forteze sa creasca mai mult. Stie din experienta ca se poate.


Va popula 75 de kg sanger si 25 de kg de crap/ ha in jur de 350-400 de grame/ex.


In total 3750 kg de sanger si 1250 kg de crap. pe care spera sa-i duca in 2 kg pana in toamna.


Costul puietului: 33750  Ron


Luati la modul general toate aceste date, deoarece eu nu am calculat deloc pierderile tehnologice care sunt inerente.


Florin Albu spera sa obtina 30000 de kg de peste din care  22.500 kg fitofag si 7500 crap la o valoare totala de  230.000 Ron


Cheltuielile vor fi in jur de  125000 si veniturile vor fi de 230.000 Ron. Ele sunt doar orientative si niciodata nu se vor lovi planurile teoretice cu realitatea din teren.


Profitul il calculati dumneavoastra.


Un piscicultor bun va sti sa mareasca productivitatea naturala a iazului, prin vidarea anuala si lasarea pe timpul iernii pe uscat, prin aplicarea amendamentelor si a ingrasamintelor organice, prin interventii cu ingrasaminte in perioada de crestere samd. Marindu-se productivitatea naturala poti jongla cu formulele de populare.


Chestii de piscicultura.


 

 

Share

Comments

  1. Am inteles ca cifrele sunt asa si asa.Deci eu am o intrebare:cand faceti aritmetica asta puneti la socoteala si salariu specialistului piscicultor?

    • Din fericire in acest caz specialistul piscicol este si adminisatratorul iazului.Daca nu ar fi ,mai adaugati vreo 35-40.000 de Ron la cheltuieli.Prezenta unui specialist implica cel putin o crestere semintensiva a pestelui in iaz deci si productii mult mai mari.

      • Emanuel Magdici Says: December 10, 2013 at 11:21 am

        Frumos articol! Poate faceti un articol si despre costurile aferente cresterii semiintensive sau intensive pentru iazul de 50 ha. Si unul despre cum trebuie sa arate o ferma piscicola (si aici ma refer la faptul daca ing. Albu din articolul de fata poate face piscicultura rentabila doar cu un singur iaz, fara alte bazine anexe).
        Va multumesc anticipat!

  2. aurelian dobroiu Says: June 15, 2015 at 10:30 pm

    in 4 bazine de 1ha fiecare,renteaza sa faci piscicultura ,ca proprietar al acestora?

  3. la o balta de 5 hectare luciu de apa poti intretine o familie decent. va mutumesc

  4. Florin Rus Says: March 22, 2016 at 8:22 am

    Buna ziua, mi-am facut o mica balta aproximativ 5m/4m, intr o zona de munte, langa Baia Mare,am captat apa de la valea care curge pe langa terenul meu si v as ruga sa imi spuneti ce pesti s ar putea pune acolo, vreau sa fie mai mult de decor si sa poata pescui fiul meu cand mergem acolo. Initial am avut in plan sa pun crap koi, dar cand mi a zis piticul ca vrea sa pescuiasca mi-am schimbat optiunea de populare cu crap koi. Intr-un loc am adancimea de aprox 1,4m. Multumesc.

  5. Nu sunt lamurit…in anul de gratie 2016 platiti impozit pe terenul de sub luciul de apa catre primarie?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


3 + 9 =

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Website is Protected by WordPress Protection from eDarpan.com.