Productivitatea piscicola naturala a unui iaz de crap .

Productivitatea piscicola naturala a unui iaz de crap .

Productia si productivitatea ecosistemelor acvatice

 Dupa ce v-am pierdut prin labirintul lectiilor de hidrobiologie, hidrologie si biochimie, iata-ne ajunsi si la finalul calatoriei noastre.


Scopul acestei calatorii a fost unul foarte important pentru cei care pastoresc iazurile de peste.


Pentru noi, ceea ce ne-a interesat in final a fost sa aflam care este  cantitatea de peste  pe care o poate sustine in mod natural balta  noastra, fara a fi nevoiti sa intervenim pentru a o furaja artificial.


Mai pe scurt, care este productivitatea piscicola naturala a baltii noastre.


Productivitatea piscicola naturala reprezinta cheia de baza a tuturor formulelor de calculul folosite pentru  a stabili normele de populare cu crap a iazurilor.


Toate elementele prezentate in articole sunt parte a unui intreg care se regaseste in mediul acvatic.


V-am aratat importanta echilibrului mediului acvatic din punct de vedere fizico-chimic.


Acesti parametri fizico chimici influenteaza in mod direct dezvoltarea planctonului si bentosului, adica a hranei naturale existente in apa si consumata sub o forma sau alta pana in final de crapul nostru.


Planctonul reprezinta totalitatea organismelor vegetale si animale,in general microscopice, lipsite de mijloace de inot, care traiesc in masa apei plutind pasiv, deplasandu-se de cele mai multe ori cu ajutorul valurilor si curentilor si care constituie hrana pestilor si a altor animale acvatice.


Fitoplanctonul reprezinta totalitatea organismelor vegetale din componenta planctonului.


Zoolanctonul reprezinta totalitatea organismelor animale care intra in componenta planctonului.


Bentosul reprezinta totalitatea organismelor vii, animale si vegetale care traiesc pe fundul unui bazin de apa (balti si lacuri in cazul de fata). Organismele din bentos pot fi fixate sau foarte putin mobile.


Plantele acvatice au si ele rolul lor bine determinat in ecuatia baltii.


Nu are rost sa mai insist asupra lor deoarece v-au fost descrise in articolele deja publicate.


Schema piramidei trofice in mediul acvatic dupa unii autori ar fi urmatoarea, ca sa va faceti o idee :


-1000 de grame de fitoplancton constituie hrana pentru 250 de grame de zooplancton


-250 de grame de zooplancton constituie hrana a 50 de grame de pesti consumatori de zooplancton


-50 de grame de pesti consumatori de fitoplancton constituie hrana a 5 grame de pesti rapitori


Prezenta tuturor acestora influenteaza capacitatea biogenica (B) – adica valoarea nutritiva a apei pentru pesti.


Productivitatea piscicola reprezinta posibilitatea unui ecosistem acvatic – apa curgatoare, iaz, helesteu etc.- de a produce biomasa piscicola la anumite valori cunoscute a componentelor biotice si abiotice .


Nivelul productivitatii piscicole este determinat de:


– capacitatea biogenica (B) – definita ca expresie a valorii nutritive a apei pentru pesti

– factori de productivitate (K),

-specia de peste,

– vârsta pestilor,

– temperatura apei,

– pH-ul apei etc.


Productivitatea piscicola totala reprezinta suma productivitatii piscicole naturale, a productivitatii induse prin administrarea de îngrasaminte (organice si minerale) si a productivitatii atribuite furajelor.


Scopul piscicultorului este de a valorifica la maximum productia primara din balta.


Productia primara este formata din vegetatia macrofita, de algele din apa si din bacterile aflate pe fundul apei.


Prezenta vegetatiei acvatice emerse si submerse in cantitati foarte mari in bazinele piscicole impiedica producerea unei cantitati de peste prin scoaterea din circuit a elementelor nutritive esentiale din solul si apa bazinelor si consumarea oxigenului din apa in timpul noptii.


In lacuri se spune ca productia de peste reprezinta in jur de 2 % din productia primara a bazinului acvatic.


In helestee aceasta poate ajunge la 4,7 % iar in cele de crap la 2,7 %.


 Pentru determinarea productivitatii piscicole s-au elaborat metode si formule de calcul diferite:


Marea majoritate se bazeaza pe transformarea biomasei planctonice si bentonice in productie naturala de peste.


Va prezint in continuare cateva formule de calcul a productivitatii naturale, acceptate si folosite de catre piscicultori.


1. Metoda LEGER – HUET – ARRIGNON (L.H.A.)


Este cea mai cunoscuta si utilizata metoda pentru aprecierea productivitatii piscicole teoretice pentru apele naturale.


Formulele de calcul sunt:


P = N /10 x B x K ( kg/ha/an ) pentru ape stagnante,


P = productivitatea piscicola naturala

N=numarul de ari al bazinului ( 1 ar = 100 m)

B=capacitatea biogenica (I-X)

K=coeficientul de productivitate (1-15,75)


Avantajul acestei metode consta în usurinta si rapiditatea de aplicare în comparatie cu metodele care presupun inventarieri piscicole.


În plus, valorile obtinute prin aplicarea formulei sunt foarte apropiate de valorile obtinute prin inventarieri piscicole.


 

Aceasta formula este recunoscuta si utilizata de catre autoritatile administrative din Franta si Landul Bavaria .


Formula Leger – Huet – Arrignon nu este aplicabila pentru helestee eutrofe populate în policultura (crap autohton si ciprinide asiatice) a caror productivitate piscicola naturala poate depasi 1000 kg/ha.


Daca se iau în consideratie valorile maxime pentru capacitatea biogenica si factorii de productivitate, formula L-H-A are ca rezultat 720 kg/ha/an.


Se impune reactualizarea acestei metode (formule) sau gasirea altora, aplicabile conditiilor particulare din helesteele folosite în piscicultura.


2. Metoda LUNDBECK – WUNDER – DAMRICEV


Consta în determinarea productivitatii piscicole naturale pe baza calcularii biomasei planctonice si bentonice, anuale.


Se considera productia anuala de bentos (kg/ha) ca fiind de 3 (trei) ori valoarea cantitatii maxime determinate în cursul verii.


Se considera productia anuala de plancton (kg/ha) ca fiind de 3 (trei) ori valoarea medie anuala obtinuta prin determinari raportate la volumul de apa al unui hectar de helesteu.


Se însumeaza productia anuala de plancton si bentos si se aplica urmatorii coeficienti de transformare:


In sezonul vegetativ, pestele consuma 47% din biomasa totala, gradul de asimilare al proteinelor va fi 50 % din din biomasa calculata iar productia piscicola va fi de 30 % din proteina asimilata.


3. Metoda MATEI


-propune evaluarea productivitatii piscicole naturale (PPN) a lacurilor de acumulare din nordul Moldovei prin transformarea biomasei planctonice în carne de peste pe baza relatiei:


PPN =  BP / C


PPN  = productivitatea piscicola naturala (kg / m3 / an)


BP     = biomasa planctonica (kg / m3 / an)


C    = coeficientul de conversie al biomasei planctonice în carne de peste planctonofag


C = 18 pentru F1+

C = 13 pentru F3+


4. Metoda SCHAPERCLAUS si WUNDER


 Stabileste clasa de productivitate si productivitatea piscicola a helesteelor functie de volumul planctonului total determinat la un moment dat.


In helesteele in care se practica piscicultura in monocultura fara furajare, putem lua in considerare urmatoarele productii de peste la hectar:


clasa de bonitate 1 cu volum planctonic 30-50 cm3/mapa : 200-400 kg peste/hectar


-clasa de bonitate 2 cu volum planctonic 15-30 cm3/mapa : 100-200 kg peste/hectar


-clasa de bonitate 3 cu volum planctonic   5-15 cm3/mapa :   50-100 kg peste/hectar


-clasa de bonitate 4 cu volum planctonic   1-  5 cm3/mapa :   25-  50 kg peste/hectar


Productivitatea naturala joaca un rol determinant in dezvoltatea populatiei piscicole.


În ecosistemele acvatice controlate – iazuri si helestee – cunoasterea tuturor aspectelor legate de productivitatea biologica primara, inclusiv a nivelului productivitatii piscicole, are o mare importanta practica.


(Va urma)

 

PS. Articolul viitor. “Densitatile opime de crap la hectar si scaderea in greutate a trofeelor de crap.”

 

Daca veti dori ca pe viitor sa fiti informati cand va apare o noua postare pe blog, puteti sa va scrieti adresa de email in coltul din dreapta sus .Restul il fac eu.

 

 

 

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


3 + = 9

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Website is Protected by WordPress Protection from eDarpan.com.