Daramarea unui mit. Pescuitul electric NU produce sterilizarea pestilor ! ( 1 )
I-am promis unui distins cititor al blogului ca in unul din articolele urmatoare voi aborda problema pescuitului electric.
Sunt sigur ca pe unii ii vor plictisi aceste amanunte dar daca veti citi cu atentie veti descoperi lucruri interesante.
Nu mi-am dorit sa fac un ghid al utilizatorului unui aparat electric ci mi-am dorit sa intelegeti cum functioneaza si efectele folosirii sale asupra pestilor.
Multi urasc de moarte braconierii cu aparate electrice.Pescuitul electric mai este folosit insa si in scop stiintific de catre cercetatori nu neaparat doar pentru braconaj.Din pacate cu totii sunt bagati in aceeasi oala.
Eu am o vorba dupa care ma ghidez:“Daca vrei sa combati ceva atunci trebuie mai intai sa intelegi despre ce este vorba.”
Am luat legatura cu unul din cei mai importanti ihtiologi din generatia tanara din Romania care este dupa parerea mea si unul din cei mai titrati specialisti in domeniul pescuitului electric in scop stiintific din tara noastra.
A pescuit in cadrul temelor si contractelor de cercetare pe raul Siret si pe toti afluentii sai, pe Arges, Jiu, Oltet, Mures samd.
Am citit multe dintre rezultatele cercetarilor sale.Rezultatele sunt absolut spectaculoase.
Pe toate raurile pe care a pescuit se stie acum cu exactitate structura pe specii si dinamica fondului piscicol.
Din pacate toate aceste date circula in prezent in interiorul mediului academic stiintific dar am inteles de la domnia sa ca rapoartele de activitate anuale au fost depuse si la ANPA.
Este vorba de conf.univ.dr.Ureche Dorel de la Universitatea din Bacau, catedra de biologie,care a publicat zeci de lucrari privind evaluarea fondului piscicol din Romania.
Cinci ore ne-am “contrat” ieri pe tema pescuitului electric iar dansul la sfarsitul discutiei mi-a pus la dispozitie o serie de documente mai putin cunoscute publicului larg din care va impartasesc si dumneavoastra unele idei.
Pescuitul electric in Romania se poate practica doar de catre persoane autorizate in conditiile legii si doar in anumite scopuri.
Detinerea si folosirea ilegala a acestor tipuri de aparate se socoteste infractiune si se pedepseste conform legilor in vigoare.
Justificarea alegerii metodei de prelevare a faunei piscicole
Pescuitul în scop științific se realizează cu echipament de pescuit cu electronarcoză, nedistructiv.
Comparativ cu mijloacele tradiționale de pescuit, pescuitul prin electronarcoză este o metodă mult mai puțin selectivă dar în același timp prezintă avantajul că nu este distructiv.
Astfel, după identificare și măsurare, exemplarele capturate pot fi eliberate în habitatul lor natural.
Această metodă de pescuit se utilizează doar în scop științific, pentru următoarele aspecte:
– evaluarea calității apelor utilizând fauna piscicolă ca element biologic de calitate (prin determinarea abundenței, a compoziției specifice a ihtiocenozelor, a structurii de vârstă și dimensiune a populațiilor piscicole);
– evaluarea genofondului piscicol din diferitele bazine hidrografice;
– actualizarea informațiilor științifice prin studii calitative și cantitative ale comunităților piscicole;
– monitorizarea populațiilor piscicole din diferite bazine hidrografice;
– monitorizarea unor specii de interes comunitar sau național ori a unor specii care necesită măsuri de protecție strictă sau a căror prelevare și exploatare fac obiectul măsurilor de management.
Metoda de prelevare a faunei piscicole prin electronarcoză este folosită în toate țările Uniunii Europene și este descrisă în detaliu în Procedura operațională standard pentru colectare faună piscicolă TR-18 elaborată de către ARCADIS Euroconsult (NL) în asociere cu OIEAU (FR), MOTT MACDONALD (UK) și ECOTERRA (RO), în cadrul programului Phare Implementarea noii directive cadru a apei în bazine pilot (WAFDIP)
AVANTAJELE PESCUITULUI PRIN ELECTRONARCOZĂ:
– permite un pescuit mai complet decât oricare altă metodă, toate speciile fiind supuse efectului curentului electric în proporții comparabile;
– permite pescuiri în locuri inaccesibile altor metode (gropi cu rădăcini și alte obstacole aflate pe cursul unor râuri mari, sau mici bălți invadate de vegetație ș.a.);
– este metoda cea mai puțin distructivă pentru fauna acvatică.
Pescuitul electric – teorie şi practică
Introducere
Începutul pescuitului electric (anii `50-`60) a deschis noi orizonturi ihtiologilor.
Cercetările cantitative asupra populaţiilor de peşti din apele curgătoare erau privite anterior ca fiind aproape imposibil de realizat.
Aparatele folosite pentru pescuitul electric au permis prinderea peştilor astfel încât să poată fi utilizaţi şi mai târziu în crescătorii, experimente de marcare şi eliberare.
Pescuitul electric s-a dovedit a fi o experienţă în plus la metodele tradiţionale de capturare din lacuri (mai mult în apropierea malului).
Astfel, echipamentul de pescuit electric a devenit un instrument obişnuit pentru ihtiologi şi astăzi este utilizat de majoritatea cercetătorilor şi aproape în toate instituţiile însărcinate cu cercetarea peştilor de apă dulce.
Regularizarea cursurilor de apă au determinat implicit creşterea nevoii de cuantificare a populaţiilor de peşti din apele curgătoare.
În ciuda caracteristicilor pescuitului electric (eficienţă, simplitate, lezarea minimă a peştilor capturaţi), cunoaşterea relaţiilor şi efectelor pertubării mediului este mai limitată astăzi comparativ cu perioada când pescuitul electric se realiza cu tehnici mai uniforme.
De aceea, se impune ca metodele de pescuit electric, precum şi procesarea datelor să fie conforme unor standarde.
O standarizare a procedurilor folosite în diferite cursuri de apă va avea ca rezultat comparabilitatea datelor, o înţelegere mai bună a lor şi o creştere semnificativă a preciziei rezultatelor, care vor putea fi astfel utilizate într-o multitudine de contexte.
Pescuitul electric în ape dulci. Echipament şi eficienţă.
Echipamentul:
Echipamentul pentru pescuitul electric are 3 părţi principale: un generator de energie (sau baterie), un transformator şi electrozi.
Sursa de energie produce în general curent alternativ iar efectul ei determină voltajul maxim în apă.
Transformatorul converteşte curentul iniţial în curent continuu de voltaj diferit şi produce forma, lungimea şi frecvenţa impulsului.
Forma electrozilor determină puterea câmpului electric.
Generatorul produce energia necesară, care creşte odată cu conductivitatea apei.
La o conductivitate scăzută (< 75 µS) voltajul necesar este obţinut cu un efect mai mic de 1 Kw şi pot fi folosite atât generatoare cât şi baterii.
La o conductivitate mare bateriile se descarcă repede şi este necesară o sursă mai puternică.
La o conductivitate de 500 μS efectul necesar este produs de aproximativ 2 Kw iar în mediile marine de 5-10Kw.
Asemenea dispozitive sunt grele dar pot fi utilizate în pescuitul electric dacă există modalităţile de transport necesare.
Chiar şi la conductivităţi tipice lacurilor eutrofice, efectul dorit creează probleme în ceea ce priveşte greutatea şi mărimea sursei de curent.
De aceea, mai ales în astfel de ape este esenţială optimizarea eficienţei transformatorului şi a electrozilor.
Majoritatea surselor de curent produc curent alternativ bifazic, transformat în curent continuu de un transformator.
Utilizarea dispozitivelor electronice cu frecvenţă înaltă determină scăderea eficienţei.
Cu alte tipuri de echipamente o parte a curentului alternativ poate persista când este transformat în curent continuu.
În primul caz se poate folosi un filtru electric pentru a reduce curentul alternativ, în timp ce în al doilea caz curentul alternativ poate fi eliminat ulizând curentul trifazic.
La curent continuu electrozii sunt în permanenţă unul anod şi celălalt catod, dar poate fi schimbat voltajul (regulat si neregulat). Peştele este atras de anod şi respins de catod.
Se poate utiliza atât curentul continuu cât şi curentul continuu pulsatoriu. Posibilităţile de variaţie a tipului de impuls sunt practic nelimitate.
Frecvenţa poate fi modificată regulat (în general 1-100 Hz) sau prin combinaţia de impulsuri cu frecvenţă joasă cu un numar de impulsuri cu frecvenţă înaltă .
Mai mult, forma unui impuls unic poate varia de la un impuls rectificat în diferite forme de compoziţii neregulate de impulsuri până la impulsuri rectangulare.
Deşi curentul continuu în afara acestei zone are o zonă de atracţie, eficienţa pescuitului electric cu curent continuu este mai mare decât cu curent alternativ.
Curentul continuu constant are efecte fiziologice mai slabe decât oricare alt tip de curent pulsatoriu la o energie totală introdusă pe unitatea de timp în apă egală.
Diferenţa este mai pronunţată la imobilizare decât la atragerea peştelui. Prin alegerea potrivită a efectului curentului în apă, zona de atracţie poate fi mai mare la utilizarea curentului continuu.
Zona totală de pescuit (incluzând zona de imobilizare) este totuşi mai mare la curent continuu pulsatoriu.
Primul cazul poate fi avantajos în anumite circumstanţe. Efectul fiziologic al curentului continuu pulsatoriu este direct proporţional atât cu frecvenţa cât şi cu lungimea impulsului şi este corelat cu un ciclu de sarcină (frecvenţa x lungimea impulsului), fiind o funcţie de putere .
Cu un ciclu de sarcină care depăşeşte 0,2 (1,0 la curent constant), efectul curentului continuu pulsatoriu îl depăşeşte pe cel al curentului continuu constant. Puterea câmpului necesar pentru imobilizare este asimptotică, atingând o valoare minimă la frecvenţe mai mari.
Când creşte lungimea impulsului, raza de atracţie a anodului va atinge valori asimptotice, dependente de frecvenţa, mărimea peştilor şi conductivitatea apei.
Această valoare variază între 0,1 şi 5 mS. Efectul modificării formei impulsului este în mare parte necunoscut. Mărimea şi materialul electrozilor determină densitatea liniilor de curent, precum şi puterea şi rezistenţa la coroziune a electrozilor.
Electrozii de mărime mare determină creşterea eficienţei pescuitului.
Ultimul este un efect al corelaţiei negative dintre mărimea anodului şi densitatea liniilor de curent (gradientul de tensiune) din apa din vecinătatea electrodului .
O creştere a diametrului anodului de la 10 la 60 cm provoacă o creştere de 3 ori a ariei efective de pescuit, în timp ce densitatea maximă a liniilor de curent scade de la 40 la 17 v/cm.
Aceeaşi arie de pescuit poate fi obţinută dacă energia se reduce de la 5,9 la 2,7 Kw (la 2700 µS), în timp ce diametrul anodului creşte.
Suprafaţa catodului ar trebui să fie cât de mare, dar de cel puţin 3 ori mai mare decât cea a anodului.
Partea superioară a electrozilor (în special a anodului) este restricţionată în principal de posibilitatea de manipulare.
În majoritatea cazurilor, un anod cu diametrul de 40-60 cm este soluţia optimă.
Când este nevoie de o dimensiune mai mare pot fi conectaţi 2 anozi în paralel.
Beneficiul creşterii dimensiunii catodului este mai puţin evident la mărimi mari.
Unii cercetători recomandă anozi sferici, dar se pare că există mici diferenţe de eficienţă între anozii sferici şi cei circulari.
Atât anozii cât şi catozii pot fi de formă inelară sau sub formă de plase.
Coroziunea materialului este determinată în principal de electrolize.
Când se utilizează doar curentul continuu este afectat doar anodul.
Coroziunea creşte cu energia emisă şi de aceea este în principal o problemă la conductivităţi medii şi ridicate.
Proprietăţile de coroziune a diferitelor materiale sunt exprimate prin coeficentul de coroziune, care poate fi găsit în literatura de specialitate.
Materiale precum oţelul nichelat şi cromat şi aliajele de aliminiu combină puterea şi stabilitatea cu coroziunea slabă.
Factori externi
Posibilitatea utilizării curentului electric pentru pescuit se datorează faptului că organismele acvatice (atât nevertebratele cât şi peştii) sunt imobilizate (electronarcoză) când voltajul corpului de la vârful botului la coadă creşte peste o anumită valoare.
La curent continuu peştele se va speria (electrotaxie negativă) încercând să scape de anod.
Apropiindu-se de anod, peştele va fi atras (electrotaxie pozitivă), lucru demonstrat prin mişcări energice către anod (forţa de înot şi galvanotaxie).
Aducând anodul foarte aproape de peşte va determina imobilizarea acestuia (galvonarcoza).
Distanţa de reacţie depinde de:
1. Densitatea liniilor de curent
2. Timpul de impuls electric
3. Mărimea peştelui şi specia
4. Poziţia peştelui faţă de anod
Densitatea liniilor de curent este invers proporţională cu calităţile apei (cea mai importantă fiind conductivitatea specifică).
Mai exact, când se pescuieşte cu curent continuu un peşte mai mare de 10 cm, acesta este respins la 0,05-0,10 v/cm, este atras la 0,1-0,3 v/cm şi imobilizat la 0,3-1,3 v/cm.
Factori biologici
Reacţiile fiziologice ale peştilor la curentul continuu şi la cel alternativ sunt diferite.
La curent alternativ nu se manifestă electrotaxie (negativă sau pozitivă) iar peştele va înota cu mişcări dezordonate (oscilotaxie) sau va fi imobilizat, în funcţie de distanţa faţă de anod.
Curentul alterntiv are un efect mai puternic asupra peştelui şi acesta persistă mai mult.
Aceasta implică şi un risc mai mare de apariţie a efectelor secundare nedorite.
Curentul alternativ nemodificat este cel mai periculos pentru peşte, putând produce hemoragii, ruperea vezicii înotătoare şi fractura coloanei vertebrale.
Acesta este în special cazul indivizilor de talie mică (<10 cm).
Datorită stresului provocat peştelui şi datorită potenţialului mare de risc pentru persoana care pescuieşte, curentul alternativ nu este rescomandat.
Lungimea peştelui are o importanţă covârşitoare pentru eficienţa pescuitului, care creşte exponenţial cu lungimea peştelui, atât la curent alternativ, cât şi la curent continuu.
Totuşi, pentru peştii mari această tendinţă poate fi contrabalansată de înotul foarte rapid în zona de atracţie.
Pescuitul cu curent continuu pulsatoriu nu dă aceleaşi rezultate ambigue.
Aceasta se datorează probabil utilizării de echipamente diferite, ceea ce implică diferenţe de frecvenţă, lungime şi tip de impuls.
Dupa corecţia de selectivitate datorată lungimii peştelui, efectul curentului continuu pulsatoriu este proporţional cu energia introdusă pe unitatea de timp (frecvenţa x lungimea impulsului).
Pentru a reduce selectivitatea lungimii poate fi marită densitatea liniilor de curent. Totuşi, aceasta ar putea creşte în acelaşi timp mortalitatea peştelui.
Unii cercetători susţin că între speciile de peşti există diferenţe în privinţa reacţiei acestora la câmpul electric.
Diferenţele de conductivitate specifică internă dintre specii sunt relativ mari şi pot constitui, împreună cu diferenţele metabolice, baza unor asemenea diferenţe.
Studii cu privire la voltajul necesar atragerii peştilor efectuate pe 20 de specii a indicat că factori că lungimea peştelui şi comportamentul sunt mai importanţi.
În practică, diferenţele de comportament şi de preferenţe de habitat sunt mult mai importante decât diferenţele fiziologice pentru eficienţa pescuitului electric.
Unele specii pelagice sau semipelagice precum lipanul Thymallus thymallus, tind să evite câmpul electric conducând la o captură slabă.
Rata de prindere a organismelor care trăiesc pe fundul apei este dependentă de conductivitatea sedimentului şi de posibilitatea de localizare a animalelor imobilizate.
Comparativ cu salmonidele teritoriale, speciile care trăiesc pe fundul apei pot fi slab reprezentate.
Puietul de peşte se deplasează în grupuri, din care doar o fracţiune poate fi prinsă înainte ca bancul să se destrame iar indivizii să se ascundă în vegetaţie sau să fie luaţi de curentul apei.
Orientarea iniţială a peştelui, când este influenţat de un câmp de curent electric continuu, este foarte importantă pentru eficienţa pescuitului electric.
Peştele fie se va întoarce instantaneu spre anod, fie se va îndepărta de aceasta, în funcţie de densitatea liniilor de curent.
Dacă se mişcă când este afectat de curent, direcţia de mişcare a peştelui va fi determinată atât de direcţia şi viteza iniţială a peştelui, cât şi de poziţia şi densitatea liniilor de curent.
În loc să fie atras de anod, peştele poate fi îndepărtat de acesta datorită forţei centrifuge sau poate fi tras spre el cu o asemenea viteză încât să traverseze şi să iasă din zona de atracţie şi de imobilizare.
Acest risc este direct proporţional cu mărimea peştelui şi de aceea are tendinţa de a reduce selectivitatea pozitivă a mărimii.
A fost demonstrat faptul că peştii care sunt orientaţi de la început spre anod sunt atraşi mai puternic spre anod decât cei orientaţi în alte direcţii iar atracţia este mai rapidă la utilizarea curentului continuu pulsatoriu.
La curentul alternativ orientarea peştelui nu este prea importantă pentru că zona de atracţie lipseşte.
Peştele este prins doar când se află în zona de imobilizare, unde direcţia peştelui nu este importantă.
Când este atras, peştele urmează liniile de curent.
Peştii din apropierea anodului se vor îndrepta direct spre acesta, în timp ce peştii aflaţi departe de acesta se vor îndrepta spre anod prin mişcări ondulatorii.
Din cauza neregularităţilor câmpului electric din apropierea limitelor fazelor (sediment/apă sau apă/aer) aceştia pot înota în sediment, adesea producând bule sau pot să iasă la suprafaţă.
Aceleaşi reacţii se întâlnesc şi în cazul peştilor respinşi de catod şi care se îndepărtează pe liniile de curent.
Factori biologici
Datorită efectului asupra voltajului şi a densităţii liniilor de curent, conductivitatea specifică a apei este cel mai important factor fizico-chimic.
Utilizând aceleaşi echipament, în apele cu conductivitate scăzută va fi atins un voltaj mai ridicat.
Pentru a compesa voltajul scăzut obţinut la conductivitate ridicată este necesar un generator mai puternic, care este în acelaşi timp mai mare şi mai greu.
Efectul optim al curentului continuu este atins la aproximativ 300 volţi şi 500 µS . Această valoare creşte odată cu scăderea conductivităţii – aproximativ 700 V la 25 µS. Pentru atinge acest voltaj este nevoie de 2,5 kW în primul caz şi de 0,7 kW în al doilea.
La conductivităţi foarte scăzute (<20µS) eficienţa pescuitului scade puternic. Eficienţa cea mai scăzută este atinsă la aproximativ 5 µS (valoarea fiind dependentă de conductivitatea internă a peştelui).
Conductivitatea apei variază odată cu temperatura.
La 0o C conductivitatea apei este mai mică cu 40% faţă de apa la 20o C.
Aşadar, eficienţa pescuitului va creşte odată cu scăderea temperaturii.
Mai mult, din motive fiziologice peştele va fi mai puţin atras de curentul electric la temperaturi înalte.
Existenţa limitelor între faze determină neregularităţi în câmpul electric.
La limita apă/aer are loc o compresie a liniilor de curent, care va determina creşterea eficienţei pescuitului.
La limita apă/sediment liniile de curent vor fi atrase de sediment în majoritatea cazurilor, datorită conductivităţii mai mari a acestuia.
Eficienţa pescuitului va fi redusă aşadar în apropierea fundului apei.
Dacă sedimentele sunt foarte bogate în electroliţi, pescuitul electric cu echipament obişnuit poate deveni imposibil şi se pot produce scurt-circuite.
Pe lângă conductivitatea specifică, mai există şi alţi factori importanţi pentru eficienţa pescuitului electric, aşa cum este transparenţa apei.
Raza de imobilizare este egală sau mai mică de 0,5 m şi vizibilitatea în această zonă corespunde cu transparenţa unui semidisc de apoximativ 1 m.
În ape humice şi în ape eutrofe, factorul limitativ va fi mai curând transparenţa decât zona de atracţie.
În astfel de studii nu este necesară utilizarea unor generatoare grele şi mai puternice.
Transparenţa scăzută va determina o selectivitate de mărime mai accentuată iar probabilitatea de a vedea peştele în zona de imobilizare va fi direct proporţională cu mărimea lui.
Pescuitul electric în ape curgătoare
Pescuitul trebuie realizat de o echipă formată din cel puţin două persoane, dintre care una manipulează anodul şi este de obicei echipată cu un mincioc pentru prins peştele.
Eficienţa pescuitului depinde de experienţa echipei şi de aceea pescuitul canitativ trebuie efectuat doar de persoane calificate.
Pescuitul se desfăşoară spre amonte. Dacă se utilizează metoda capturării, este esenţial să se lucreze după anumite standarde.
Este foarte important ca toată zona să fie acoperită în mod sistematic. Între capturări trebuie să fie un interval de cel puţin o oră.
În râuri mari, zona pentru pescuit electric este limitată de adâncime şi de rata de curgere din anumite părţi (de exemplu de-a lungul malului).
Probabilitatea de prindere a peştelui în zona de pescuit descreşte odată cu creşterea adâncimii. Dacă timpul dintre capturi se prelungeşte peştele poate imigra, ceea ce complică evaluarea.
Alte complicaţii frecvent întâlnite în apele curgătoare mari sunt cauzate de variaţia nivelului apei.
După o creştere rapidă a nivelului apei poate dura câteva zile până când peştii revin în zonele apropiate de mal.
Mai mult, condiţiile fizice (adâncime, substrat, curent) ale unei secţiuni de râu pot varia profund cu nivelul apei, ceea ce poate afecta atât populaţia cât şi probabilitatea de capturare.
De aceea, se recomandă ca pescuitul cantitativ să se realizeze doar după o perioadă de curgere stabilă iar atunci când se urmăresc schimbările populaţiei se recomandă să se pescuiască la nivele de apă similare.
Pe lângă nivelul apei mai există şi alţi factori de mediu care influenţează probabilitatea de capturare şi acurateţea care poate varia în timp.
Aşa sunt de exemplu temperatura, turbiditatea etc.
Când se monitorizează schimbările populaţiei, pescuitul trebuie sa aibă loc în condiţii similare.
Siguranţă, instruire şi dezinfecţie
Chiar şi un câmp electric slab prin corp poate avea efecte asupra inimii.
Având în vedere că pentru un pescuit electric eficient se folosesc tensiuni mai mari de 200 V, se impune conştientizarea potenţialului pericol al operaţiunilor de pescuit electric.
Umezeala poate determina scurgeri de curent la panourile de control sau la mânerul anodului şi expunerea accidentală la câmpul anodic sau catodic poate fi fatală.
Pentru a reduce aceste riscuri sunt imperative construirea adecvată a echipamentului şi pregătirea personalului.
Echipament
Echipamentul trebuie construit şi autorizat potrivit standardelor naţionale.
Curentul alternativ (CA) este extrem de periculos şi nu trebuie folosit direct.
Dacă la pescuitul electric se foloseşte un generator de curent alternativ, curentul trebuie să fie transformat în curent continuu pulsatoriu sau nepulsatoriu.
Toate componentele echipamentului trebuie să fie adecvate pentru expunerea la umiditate. O atenţie deosebită trebuie să se acorde închiderii panourilor, terminalelor, cablurilor, prizelor. În plus, rezistenţa, contrucţia şi calitatea montării sunt importante pentru siguranţă. Riscul unei pierderi de energie se reduce dacă panoul de control este prevăzut cu închidere izolată şi ventilată. Pentru echipamentul portabil este esenţială o izolaţie adecvată între generator şi panoul de control.
Ieşirile de la generator şi panoul de control trebuie să fie prevăzute cu indicatoare care să arate când transmite curent şi când e închisă.
Cablurile şi conectorii trebuie să fie bine izolaţi, pentru a nu apărea accidente în cazul emiterii unui voltaj mai mare de la panoul de control.
Anodul trebuie să aibă un întrerupător, care să funcţioneze cu un circuit secundar, cu voltaj redus. Acest întrerupător este adesea punctul slab, apărând întreruperi ale curentului datorită expunerii repetate la umezeală.
Plasele adânci de mână şi containerele de peşti care sunt introduse în apă trebuie să nu fie conducătoare de curent electric.
Tot echipamentul trebuie verificat mecanic şi electric la intervale adecvate condiţiilor de utilizare, cel puţin anual.
Efectuarea pescuitului
Atât câmpul anodic cât şi cel catodic sunt potenţial periculoase. Câmpul catodic nu trebuie lăsat nesupravegheat în timpul pescuitului. Plasele pentru peşti trebuie să fie în apropierea catodului.
Se impune folosirea impermeabilelor de cea mai bună calitate şi încălţăminte cu talpă antiderapantă. De asemenea, se recomandă evitarea pescuitului în ape adânci şi rapide din motive de eficienţă şi securitate.
Pentru a reduce riscul pirderii de energie electrică, nu trebuie să se pescuiască pe timp ploios. Când se pescuieşte din barcă trebuie să fie avertizaţi cei din zonă. Barca trebuie să fie mare şi suficient de stabilă, din materiale izolatoare.
Pescuitul electric trebuie efectuat de o echipă alcătuită din cel puţin două persoane. Un lider de echipă experimentat trebuie să fie responsabil pentru siguranţă, prim ajutor, echipament şi haine de protecţie şi pentru instrucţiunile de siguranţă pentru fiecare membru al echipei.
Pregătirea şi permisiunea
Permisiunea de a pescui electric este acordată doar acelor persoane care au participat la cursuri de teorie şi practică a pecuitului electric, inclusiv măsuri de siguranţă şi prim ajutor.
Dezinfecţia
Pentru a preveni răspândirea bolilor (virusuri şi bacterii) şi a paraziţilor, tot echipamentul (electrozi, haine, plase de adâncime, plase manuale, bărci etc.) trebuie să fie dezinfectate corespunzător înainte de a pescui în altă zonă (în zone din amonte sau alte zone de pescuit). Trebuie utilizaţi dezinfectanţi aprobaţi de autorităţile naţionale. De obicei formalina (soluţie 2%), soluţia iodofor (50-100 ppm iod liber) şi uscarea completă sunt suficiente pentru dezinfecţie.
Recomandări cu privire la utilizarea pescuitului electric pentru studiul populaţiilor de peşti
Echipament
– nu se recomandă folosirea curentului alternativ;
– se foloseşte voltaj mare (>500V) şi generatoare slabe (<1kW) în ape cu conductivitate scăzută (<100µS) şi voltaj scazut (<300 V) şi generatoare puternice (>2kW) în ape cu conductivitate mare (>500µS);
– este de preferat folosirea de generatoare pe benzină în ape cu conductivitate mare; în apele cu conductivitate scăzută (<75 µS) sunt suficiente bateriile;
– se utilizează curent nepulsatoriu când animalele sunt ascunse în vegetaţie deasă, sub pietre sau în noroi şi când se pescuieşte în ape tulburi sau la temperaturi joase;
– se foloseşte curent continuu pulsatoriu în ape cu o curgere lentă şi în apele deschise ale lacurilor;
– se recomandă folosirea de condesatori pentru impulsuri când efectul generatorului este restricţionat din cauza conductivităţii mari a apei;
– când se utilizează curent electric continuu se recomandă să se opteze pentru frecvenţe de 50 Hz şi o lungime a impulsului mai mare de 1 ms; dacă atracţia e prea mică se măreşte numărul frecvenţelor şi/sau lungimea impulsului;
– dacă este posibil, raza anodului în formă de inel trebuie să fie mai mare de 40 cm; în ape cu conductivitate mare se recomandă utilizarea de aliaje non-corozive pentru anod (aluminiu);
– pentru echipament staţionar sunt recomandaţi catozii formaţi din fier sub formă de plasă; firele catodice sunt potrivite pentru echipamentul portabil;
– suprafaţa catodului trebuie să fie de cel puţin trei ori mai mare decât a anodului.
Planificarea pescuitului electric în râuri
Este necesară specificarea obiectului de investigare cu referinţe speciale la zona ţintă şi dacă scopul principal este estimarea mărimii populaţiei (densitatea) sau schimbările populaţiei.
Zona ţintă este întreaga suprafaţă de apă pe care se doreşte investigaţia şi în care este posibil pescuitul electric cantitativ.
Dacă zona ţintă este atât de mare încât prelevarea de probe din toată zona este imposibilă, trebuie să se decidă numărul şi mărimea punctelor de colectare din zona ţintă urmărind recomandările de mai jos:
– cartografierea zonei ţintă în funcţie de tipul de biotop pentru densitatea populaţiei şi gruparea zonelor (punctelor) de colectare în două sau mai multe clase de densitate (strat); dacă biotopul este omogen, gruparea (stratificarea) nu este necesară;
– divizarea fiecărui strat în arii de colectare de mărimi adecvate; mărimea lor poate varia în funcţie de variaţia biotopului în râuri mici, sau ele pot fi egale în ape cu biotopuri omogene.
Performanţa pescuitului electric în ape curgătoare
– metoda capturării este în general suficientă. Metodele de marcare-recapturare vor oferi în anumite circumstanţe o acurateţe sporită a estimărilor;
– dacă se foloseşte metoda recapturării sunt necesare trei capturi în fiecare punct de colectare; dacă probabilitatea de capturare este mai mică de 0,5 sunt necesare mai multe capturări;
– pentru fiecare captură, fiecare specie şi clasă va fi notată separat;
– între capturi se face o pauză de 30 de minute;
– se lucrează spre amonte;
– zona de colectare nu trebuie alterată înainte de pescuit;
– dacă scopul principal îl constituie schimbările populaţiei în timp (dinamica), pescuitul trebuie să se facă în aceleaşi condiţii (tip de echipament, debit, turbiditate, temperatură, moment al zilei etc.);
– trebuie evitat pescuitul în perioada cu debite mari sau instabile, în special în apele curgătoare mari;
– trebuie evitat pescuitul când peştii sunt inactivi (la temperatura scăzută) sau în timpul migraţiei;
– pescuitul electric cantitativ trebuie realizat doar de persoane calificate.
Recomandări cu privire la siguranţă
Echipamentul trebuie să fie aprobat conform standardelor naţionale.
Se vor utiliza doar sistemele de curent continuu.
Anodul trebuie să aibă un întrerupător care să funcţioneze cu un circuit secundar la un voltaj scăzut.
Pescuitul trebuie efectuat doar de persoane calificate.
Permisiunea de pescuit electric trebuie acordată doar în condiţii specifice.
Echipamentul trebuie verificat anual.
Evitaţi pescuitul pe vreme ploioasă.
Pentru eficienţă şi siguranţă este nevoie de o echipă de cel puţin două persoane.
Dezinfecţia echipamentului trebuie efectuată adecvat.
Daca veti dori ca pe viitor sa fiti informati cand va apare o noua postare pe blog, puteti sa va scrieti adresa de email in coltul din dreapta sus . Restul il fac eu.
Buna ziua,
Am citit articolul cu deosebit interes. Totuși nu sunt de acord cu modul de punere a problemei și în mod deosebit cu titlul și cu acceptul dvs îmi permit să fac următoarele comentarii:
– articolul se adresează unui grup țintă și anume specialiștilor și să zicem a pescarilor de bună credință și are un fundament știițific de calitate
– un astfel de articol cu detalii tehnice nu își are locul într-o comunicare deschisă și ușor accesibilă deoarece se induce un sentiment de confuzie deși nu se dorește acest efect
– pescuitul electric este o metodă pur științifică și de aceea când am făcut legea am ținut cont de validitatea și viabilitatea acestei metode dar așa cum a-ti subliniat este o metodă de evaluare care îți asigură cea mai mare acuratețe
– din păcate sunt multe persoane care folosesc acest mod de a pescui , neautorizate și modificând caracteristicile aparatelor în așa fel încât efectul de narcoză să fie mult mai profund și de asemenea vă spun din experiență că distruge puietul și sterilizează peștii mari prinși în undă, bineînțeles până la o anumită distanță față de epicentrul zonei de aplicare a șocului electric.
– abordarea cu pescuitul electric că este foarte dăunător ecosistemelor unde el se efectuează neautorizat și bineînțeles cu aparatură modificată trebuie să rămână aceelași și chiar trebuie susținut, întreținut și mediatizat
– cei care practică acest tip de pescuit autorizat nu au de ce să se supere și nici nu sunt supărați, cel puțin așa știu eu
– Dunărea și Delta Dunării a fost și încă mai este depopulată tocmai cu acest tip de pescuit, metodă ce stă la baza braconajului profesionist fiind cel mai ieftin, ușor și cu rezultate deosebite
În concluzie, articolul este foarte bun doar dacă privim lucrurile dpv academic, dacă privim lucrurile dpv al legiuitorului, a autorităților și al opiniei publice pe care trebuie să o formăm, din punctul meu de vedere cel puțin titlul cu enunțul simplist este un enunț greșit
Cu prietenie și deosebit respect
Mihai ANGHEL
Va multumesc pentru comentariile pertinente domnule Anghel si marturisesc ca in proportie de 98% sunt de acord cu ce spuneti dumneavoastra.
Sunt de acord ca este un articol mai greoi in lecturare dar cine a avut rabdare sa-l citeasca chiar pe sarite a aflat lucruri interesante.
Astfel de informatii nu prea o sa le gasim pe net,ele circuland mai ales in interiorul sesiunilor stiintifica de aceea am insistat putin asupra lor.
Dupa parerea mea personala (si am citit destule lucrari stiintifice pe aceasta tema) nu exista suficiente date stiintifice care sa sustina aceasta paradigma care spune ca pescuitul electric “sterilizeaza” pestii.
Am fost cooptat intr-o tema de cercetare cu multi ani in urma si am asistat personal la pescuitul cu un asemenea aparat.Am vazut cum actioneaza electronarcoza asupra pestelui si a puietului de peste.Am citit dupa aceasta experienta tot ce se putea gasi pe aceasta tema referitor la influenta curentului electric asupra fiziologiei pestelui.
In functie de tipul de curent care se foloseste, literatura de specialitate spune ca pot aparea diverse efecte secundare:ruptura vezicii gazoase,ruptura coloanei vertebrale,distrugeri ale musculaturii si vaselor sanguine etc.
Nicaieri nu am citit negru pe alb ca produce sterilizarea pestilor.
Si eu pot spune ca fumatul tigarilor fara filtru si consumul de alcool rafinat scurteaza drastic durata de viata.Si cu toate astea daca vom merge pe la tara vom observa destule persoane care fumeaza cate un pachet de tigari pe zi si cate o jumate de rachiu si bat binisor dincolo de 80 de ani.
Este un articol excelent! indiferent cat de anost, greoi si plin de date tehnice ar contine. In primul rand face pescarul de rand sa constientizeze cati factori trebuiesc luati in calcul , cata atentie si pregatire sta in spatele unui tip de pescuit ce pare simplist ( sa curentezi un peste) .
Daca astfel de informatii nu sunt disponibil in spatiul public si nu sunt transmise mai departe, continuand propagarea miturilor si urii viscerale asupa presuitului electric, sa nu va mire ca undeva intr-un orizont apropiat sau indepartat veti gasi un cercetator si un student batuti mar si cu echipamentul facut praf, lasati sa zaca pe malul unui parau din pustietate, confundati fiind cu braconierii de rand.. ca doar despre ei se vorbeste. Oricine “curenteaza” in balta e un nenorocit si trebuie tratat ca atare !
Trebuie sa existe si o contrapondere la furia oarba ce intuneca mintea oricarui pescar atunci cand aude de “pescuit electric” !
Consider ca s-a facut o treaba buna in acest sens, prefer sa fiu rational si informat decat asmutit intr-o singura directie pe semenii mei !
Dupa ce am citit despre Daramarea unui mit.
Pescuitul electric NU produce sterilizarea pestilor !
( 1 ) , nu am putut sa nu le recomand si prietenilor mei din Romania.