Marturii din culise.Radiografia celui mai spectaculos control organizat vreodata pe lacurile de acumulare.( 2 )
urmare…
prima parte aiciTimpul se scurgea si cu toate sursele mele nu reuseam sa aflu cine fusese in spatele actiunii.
O barca mare de fier nu putea sa apara si sa dispara asa usor deoarece are o greutate considerabila si trebuia manevrata de foarte multi oameni. Deasemenea ii trebuia si un mijloc de transport pe masura.
Mi-am dat seama dupa descrierile celor care fusesera de paza ca era o barca de fier dinainte de 1989 care era atasata draglinelor ce lucrau in albiile lacurilor pe vremuri.Mai vazusem una din asta prin 1992. Era mai lunga decat o lotca pescareasca, plina de flotoare fiind practic indestructibila.
Cred ca si rromii se speriasera cand au vazut ce prada de razboi au dobandit. Plase noi noute din ata abia cumparate de la fabrica de plase din Galati.
In sfarsit sansa mi-a suras si dupa o saptamana, un comerciant de peste din Neamt cu care aveam o relatie foarte buna mi-a confirmat ca o parte din plasele confiscate au ajuns pe lacul Bicaz cu sigiliile societatii pe ele.
Nu stia cine anume le livrase acolo, dar stia sigur ca sursa era zona pe care o banuiam.
La fel de sigur eram acum si ca o mica parte ramasesera in zona, deoarece li s-ar fi rupt inima sa nu pastreze si pentru ei un trofeu.
Baietii mei insa isi continuau si ei cercetarile proprii prin mijloace mai putin ortodoxe, creandu-mi mari probleme.
Probleme cu furturile erau si pe celelalte lacuri, dar nu la nivelul celor de aici.
Parca inebunisera cu totii. Incepuse o noua afacere a braconierilor,furtul de plase de la pescarii autorizati si distributia lor in alte judete. Uneori le mai si schimbau intre ei. Singura lor problema erau sigiliile pe care le aplicasem caci daca te chinuiai sa le dai jos distrugeai setca.
V-am zis ca baietii mei cam sareau calul. Aveau listele negre facute si isi faceau singuri dreptate. Cei de pe liste nu puteau sa stea doar inchisi in case ci mai trebuiau sa mai iasa de pe ulita satului pe la oras, prin targuri etc. Sub diferite pretexte ii urmareau si ii cam mototoleau fortandu-i sa spuna cine au fost autorii furtului.Stiau ca de bunavoie nu ar fi spus niciunul nimic.Am fost avertizat de politie sa-mi tin oamenii in frau ca nu asa se rezolva problemele.
Toti braconierii din zona si-au restrans activitatea intinzand plasele in zone unde usor puteau sa arunce cu pietroaie daca ar fi venit cineva in acel loc.
Era o zona numita de noi Posada, unde apa era marginita de un deal inalt care pleca vertical direct din apa si unde cadeau bolovanii mai ceva ca pe vremea Dacilor, in timpul asediilor. (nu degeaba in zona erau ruinile celebrei cetati dacice Tamasidava)
Intr-o zi am format doua echipaje de cate trei oameni mai hotarati si am plecat cu barcile cu motor in zona, pentru a vedea daca plasele noastre nu cumva erau deja folosite la pescuit de catre braconieri.
Pe un lac de acumulare, pentru cei care nu cunosc exista trei modalitati de a intinde setcile: la suprafata, intre ape si pe fundul apei in functie de cum circula bancul de pesti.
Te uiti dimineata pe lac si il vezi oglinda,dar sub luciul apei colcaie de plase.
Setcile sunt intinse fara bidoane pe capete pentru a nu fi depistate de eventualele controale si se iau doar repere de pe mal pentru a usura gasirea lor.
Planuisem o actiune surpriza in zona. Preventiv eu eram inarmat cu pistolul de serviciu,aveam doi angajati vanatori care si-au luat armele incarcate cu gloante de cauciuc si inca trei oameni in cealalta barca.
Cu doua barci de fibra de sticla echipate cu motoare Yamaha de 15 cai mergeam ca vantul pe apa.
Cand eram noi la vreo 500 de metri de zona cu bucluc barca in care ma aflam a franat brusc si am cazut claie peste gramada unii peste altii.Cea de a doua barca a repetat scenariul.
Ambele motoare agatasera niste plase aflate intre ape, axul se blocase si ramasesem prinsi in ele ca niste miei la taiere.
Pe mal agitatie maxima.Se adunase tot satul.Pirogile au inceput sa se umple de indivizi care invarteau bate, securi si nelipsitele sulite si au inceput sa vasleasca catre noi.
Printre ei si cativa care fusesera capaciti bine de oamenii mei.Nici nu se putea mai bine.
Am taiat plasele dar motoarele nu au mai vrut sa mai porneasca.Sa fugim dand la vasle nu era o solutie deoarece aveam vreo 5 km pana la locul unde ne lasasem masinile.
La un moment dat am vazut agitatie sub un alt mal de unde a iesit dintr-un golf micut mascat de vegetatie mult cautata barca de fier care fusese acoperita pana atunci cu un maldar de crengi.
Incarcata cu 4 vaslasi,4 perechi de vasle si inca 4 gealati avea o viteza care rivaliza cu oricare din motoarele noastre.
Admirandu-i forma si viteza o asemanam in minte cu celebrul submarin Nautilius.
Vazand-o cum vine cu viteza am zis ca sigur are intentia sa intre direct in noi ca sa ne rastoarne.
Cand s-au apropiat la vreo 80 de metri de noi a inceput ploaia de pietre.
Barca cea mare avea o instalatie gen catapulta care lansa pietroaie de 2-3 kg de la distanta aia fara probleme.Ceilalti aveau prastii cu pietre si invarteau batele pe deasupra capului.
Cealalta barca a noastra a reusit sa porneasca motorul si le-am spus sa se retraga mai in larg si sa ne supravegheze de acolo.
In acea barca erau doi dintre pescarii care ii batusera bine pe braconieri si prezenta lor nu facea decat sa inrautateasca lucrurile.
In viata mea nu am primit atatea injuraturi, blesteme si amenintari.Pe mal tipau nevestele braconierilor indemnandu-i sa ne arunce din barca in apa iar in jurul nostru crema infractorilor ne gratula cu cele mai noi injuraturi de pe piata.
Motorul refuza in continuare sa porneasca.Simteam cum primele mele fire de par incep sa se inalbeasca.
Nu aveai cu cine sa te intelegi.Era o harmalaie de nedescris.
Mi-am zis atunci :”Florine,pana aici ti-a fost.Cine te-a pus tampitule sa vii aici fara acoperirea politiei in control,punandu-ti oamenii in pericol”
Toata actiunea se petrecea in fieful braconierilor la 500 de metri in larg.Cand primul bolovan a lovit barca adrenalina a intrat in functiune.
Mi-am scos pistolul i-am bagat cartus pe teva si le-am spus oamenilor sa incarce pustile.
Le-am strigat indivizilor sa inceteze si sa nu se apropie intrucat vom trage in ei.
Lucrurile s-au agitat si mai tare iar barca de fier s-a apropiat la vreo douazeci de metri cu intentia de a intra in noi.
Ceilalti au pastrat distanta.Eram trei contra 20.
Am tras un foc in aer somandu-i sa se opresca ca altfel voi trage in plin
M-am recomandat cine sunt, le-am spus ca suntem in misiune de control, ca suntem inarmati si vom face uz de arme pentru a ne proteja.
Tin minte si acum un individ cu fata buhaita de bautura din barca de fier care tinea in mana stanga un bidon gol din ala de douazeci de kg iar in dreapta o sabie.Era cel mai vocal dintre toti.
Ce facea cu bidonul ala in mana nici acum nu stiu.Probabil il folosea in loc de vesta de salvare in mintea lui bolnava.
“Trage ba fu–ti d-zeii m-tii daca ai curaj ,ca va iau gatul acu la toti intaratandu-i mai tare pe ceilalti.Ce inginer esti tu ba. Ma p…s pe voi.Veniti voi la mine in sat sa faceti ordine.Va omor pe toti.”
Gluma se ingrosa vazand cu ochii.
M.,unul din baietii mei a ochit spre el si a strigat atunci din toti rarunchii aproape acoperindu-i pe indivizi:”Avem 200 de cartuse la noi,ratam jumate dar 100 tot iau cu mine in mormant daca se apropie cineva la mai putin de 10 metri de barca.”
Cum barca de fier se tot apropia in pofida avertismentelor noastre, a ochit cu atentie bidonul din mana individului si a tras facandu-i o gaura exact in mijloc.Instantaneu a plecat si al doilea cartus din cealata arma care a ricosat din barca lor lovind apa. Erau gloante de cauciuc care le-ar fi facut cel mult o vanataie mai serioasa dar ei nu stiau asta.S-a facut brusc liniste.
A strigat atunci unul din ei:”Bai astia-s nebuni,ne impusca,retragerea la mal”
I-am recunoscut pe doi din barca ca fiind unii din liderii zonali si le-am spus atunci ca vreau doar sa discutam si ca nu am venit sa le confiscam plasele.
Ne-au chemat la mal sa discutam dar am refuzat din start oferta.
Le-am spus sa trimita celelalte barci la mal si sa ramana doar ei pe apa apoi le-am zis tremurand inca de emotie:” Prieteni,am avut o conventie cu voi.Ma lasati in pace sa-mi fac treaba si va las in pace.De ce nu ne lasati sa traim? V-am promis ca aduc iadul pe capul vostru daca ma furati.Aveti 24 de ore sa restituiti plasele si vom trai in buna vecinatate daca va lasati de prostii. Altfel va promit ca nici noi nu o sa mai pescuim aici dar nici voi nu veti mai avea zile linistie.”
Asteptati aici mi-a spus seful. Revenim intr- o ora si au plecat spre mal.
Dupa ce au plecat si am ramas singuri am izbucnit cu totii in ras dar nu era rasul nostru.Cealalta barca a noastra s-a apropiat de noi gata sa ne remorcheze spre mal.Ne-au vazut razand si ne-au intrebat ce bancuri bune ne-au spus baietii si de ce mai stam acolo.
Nu le-a venit a crede cand le-am spus ca durii au un pachet pentru noi.
Dupa o ora si jumatate barca lor s-a reintors si 15 saci de scule numarand 47 de setci ne-au fost returnate.Restul de 18 s-au pierdut dar eram bucuros ca recuperasem marea majoritate si scapasem vii si nevatamati.Am imbatranit cu 10 ani in acele cateva ore.
Am fost remorcati, si asa plini de noi bagaje in jumatate de ora am ajuns la mal.
“Ce facem, ii lasam asa de capul lor dupa ce ne-au facut in ultimile zile?…m-a intrebat M.
Gandurile mele deja erau in alta parte.Am ajuns la postul de politie, le-am povestit prin ce trecusem, am baut o cafea, am pus mana pe telefon, am format numarul iar cand persoana a raspuns am spus doar atat:
“Domnule Colonel…stiti ce am vorbit saptamana trecuta?…a sosit timpul s-o punem in aplicare.”
Daca veti dori ca pe viitor sa fiti informati cand va apare o noua postare pe blog puteti sa va scrieti adresa de email in coltul din dreapta sus .Restul il fac eu.
